ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6090/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6090/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 28 iunie 2004 a
Judecătoriei sectorului 2 a fost încuviințată cererea de executare silită la
cererea creditorului I.A. a titlului executoriu, act de adjudecare nr.72 din 14
mai 2004, prin care petiționarul a devenit proprietarul imobilului situat în
București. Executarea a constat în predarea silită a imobilului ce a aparținut
debitoarei K.L.
Apelul declarat de debitoare
împotriva acestei încheieri, de încuviințare a executării silite, a fost
respins ca nefondat prin decizia nr. 102 din 19 ianuarie 2005 a Curții de Apel
București, secția a IV-a civilă.
S-a avut în vedere că apelanta aduce
critici ce vizează legalitatea titlului executiv, care nu pot fi analizate în
cauza ce are ca obiect încuviințarea executorie silite.
Împotriva acestei decizii,
debitoarea K.L. a declarat recursul de față, motivat într-o singură frază, în
care arată că actul de adjudecare a fost obținut încălcându-se dispozițiile
executării silite însăși și nu poate constitui titlu de proprietate, bazându-se
pe un proces verbal nesemnat de titular, supus sancțiunii nulității într-o altă
acțiune la Judecătoria sectorului 2 București.
Recursul nu este întemeiat urmând a
fi respins ca atare.
Din cele redate rezultă că recursul
nu vizează cererea de încuviințare a executării silite, cu care instanța a fost
învestită, ci nelegalitatea și netemeinicia ordonanței de adjudecare, în
temeiul căreia s-a solicitat executarea. Ori, aceste critici nu poate forma
obiect în analiză în cauza de față în care instanța a fost învestită cu
soluționarea unei cereri de executare silită. Din actele dosarului rezultă că
au fost îndeplinite în speță cerințele art. 373 alin. (1) C. proc. civ.,
întrucât cererea de executare a fost depusă la executorul judecătoresc, iar
acesta a solicitat instanței încuviințarea executorie, depunând cererea
creditorului urmăritor și titlul executoriu.
Cum aceste înscrisuri au fost
înaintate instanței, conform textului menționat, rezultă că în mod corect s-a
admis cererea, în această fază de începere a executării nefiind admisibilă
examinarea legalității și temeiniciei titlului executoriu. Dealtfel recurenta a
formulat o astfel de solicitare, în cadrul altui litigiu, la care a făcut
referire prin motivele de recurs.
Așa fiind, recursul de față este
nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
debitoarea K.L. împotriva deciziei nr. 102 din 19 ianuarie 2005 a Curții de
Apel București, secția a IV-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 iulie 2005.