ÎCCJ, Secția I civilă

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2338 din 3 mai 2004 pronunțată de Judecătoria

sectorului 5 București, s-a admis acțiunea precizată, formulată de reclamanta

F.G.M. împotriva pârâtei H.A.C., în consecință, pârâta a fost obligată să

plătească reclamantei suma de 1.028.869.101 lei reprezentând contravaloarea

lipsei de folosință a imobilului din București, pentru perioada iunie

2000–iunie 2003, precum și 39.125.382 lei cheltuieli de judecată.

Apelul pârâtei a fost respins prin decizia nr. 1645/A din 7 decembrie

2004 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și litigii de muncă.

Împotriva acestei decizii pârâta a declarat recurs.

Potrivit art. 3 pct. 3 C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin

Legea nr. 219/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea și

completarea Codului de procedură civilă și art. II alin. (3) din aceeași lege,

care este de imediată aplicare, competența soluționării recursului aparține

Curții de Apel București, căreia urmează a i se trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Trimite Curții de Apel București spre competentă soluționare, cauza

privind pe recurenta-pârâtă H.A.C.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi

19 septembrie 2005.