ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.11.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5177/2005

HOTĂRÂRE
02.11.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5177/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea precizată,

înregistrată la Tribunalul Arad, la data de 20 noiembrie 2002, prin declinare

de la Judecătoria Arad, reclamanta SC C. SRL Nădlac, a chemat în judecată pe

pârâții A.D.S. din cadrul M.A.P. și C.L.O.N. și a cerut obligarea A.D.S. să

încheie cu aceasta fie un contract de concesiune, fie un contract de

închiriere, pentru o suprafață de 145,77 ha. teren aferent activelor al căror

proprietar este reclamanta și luciu de apă.

În motivare, reclamanta arată că la

data de 5 aprilie 2002 a participat la licitație publică efectuată de C.J.P.

Arad, adjudecând toate activele firmei, active aparținând debitoarei SC P. SA

Arad, la prețul total de 2 miliarde lei și ca urmare a notificat A.D.S. Despre

această împrejurare a solicitat concesionarea terenului aparținând firmei

piscicole N. în suprafață de 145 ha.

Prin adresa din 13 mai 2001 A.D.S.,

arată reclamanta, i-a comunicat că i-a fost publicat anunțul privind vânzarea

pachetului de acțiuni al societății și concesionarea suprafeței de teren, însă

momentan procesul de privatizare a fost suspendat până la clarificarea

problemelor legate de capitalul social al societății, iar ulterior i s-a adus

la cunoștință faptul că negocierile privind vânzarea pachetului de acțiuni

deținut de A.D.S. la SC P. SA și concesionarea terenului aferent.

Reclamanta apreciază că refuzul

pârâtei de a încheia contractul de concesiune se datorează interpretării

eronate pe care aceasta a dat-o dispozițiilor Legii nr. 268/2001 și Legii nr.

192/2001, deoarece nici unul din aceste acte normative nu stabilește

obligativitatea concesionării suprafeței totale de teren deținută de societatea

ce se privatizează.

Prin precizare și completările de

acțiune, depusă la termenul de judecată din 18 decembrie 2002, reclamanta a

cerut ca în cazul în care pârâta A.D.S. refuză să încheie contractul de

concesiune pentru suprafața de teren agricol de 145,77 ha. aferent fermei

piscicole N., hotărârea judecătorească ce se va pronunța să țină locul

acordului de voință și contractului de concesiune, urmând ca părțile să

stabilească prin negociere directă prețul concesiunii.

A chemat de asemenea în judecată în

calitate de pârâtă pe SC P. SA Arad și a cerut nulitatea parțială a

contractului de concesiune din 29 octombrie 2002, cu privire la suprafața de

145,77 ha., a cărei concesionare a cerut-o.

În motivare arată că terenul agricol

pe care este amplasată amenajarea piscicolă, în întindere de 145,77 ha., ca de

altfel întreg terenul agricol în suprafață de 1.315,38 ha. s-a aflat în

folosința SC P. SA Arad și este proprietatea statului, deoarece SC P. SA nu a

întreprins demersurile necesare pentru obținerea certificatului de atestare a

dreptului de proprietate conform H.G. nr. 834/1991, că prin dispozițiile Legii

nr. 192/2001, ca lege organică, s-a reglementat fondul piscicol, pescuitul și

acvacultura, s-a înființat C.N.A.F.P., care printre alte atribuții are și pe

cea privind concesionarea fondului piscicol.

Prin art. 12 din Legea nr. 192/2001

se prevede și dreptul de preemțiune la concesionare pentru deținătorii de

active și pentru cei care au contracte de derulare.

Legea nr. 268 din 7 iunie 2001,

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri

proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea

A.D.S., afirmă reclamanta, nu aduce nici o atingere dreptului de preemțiune,

acordat deținătorilor de active, prin art. 12 alin. (2) din Legea nr. 192/2001,

Legea nr. 268/2001 nu numai că nu se înlătură dreptul de preemțiune, dar îl

extinde și la alte categorii și că modul în care a înțeles A.D.S. să

privatizeze SC P. SA Arad și să concesioneze terenurile agricole ce au fost în

administrarea acesteia, demonstrează nesocotirea prevederilor Legilor nr.

192/2001 și 268/2001.

Prin întâmpinare și completările la

aceasta și concluziile scrise, pârâta A.D.S. București a cerut respingerea

acțiunii precizate cu motivarea că a procedat la concesionarea terenului în

condițiile prevăzute de art. 8 alin. (4) lit. b) și art. 21 din Legea nr.

268/2001, respectiv prin negociere directă cu preselecție, întrucât

investitorul interesat a condiționat cumpărarea acțiunilor SC P. SA de

concesionarea terenurilor deținute în exploatare de către aceasta, iar

reclamanta dacă intenționa să concensioneze întregul teren agricol aflat în

administrarea SC P. SA Arad, avea posibilitatea să participe la negociere

directă cu preselecție organizată de A.D.S., iar pe de altă parte că reclamanta

nu beneficia de un drept de preemțiune conform art. 12 din Legea nr. 192/2001,

întrucât la data vânzării acțiunilor SC P. SA și concesionarea terenului nu se

încheiase protocolul de predare a amenajărilor piscicole către C.N.A.F.P., conform

art. 6 din Legea nr. 192/2001, și ca atare SC P. SA a rămas în portofoliul A.D.S.,

care a procedat la privatizarea acesteia în conformitate cu dispozițiile

legilor privatizării.

Prin întâmpinare și concluzii

scrise, pârâta SC P. SA Arad a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu

motivarea că în urma negocierilor purtate conform Legii nr. 268/2001 și a

Normelor Metodologice aprobate prin H.G. nr. 626/200, la data de 9 august 2002

s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare de acțiuni, cumpărătoarea fiind SC

dobândit concesiunea terenului în suprafață de 1.313,85 ha. luciu de apă în

care se include și suprafața de 145,77 ha. la care se referă reclamanta.

Fiind vorba despre o vânzare de

acțiuni și o concesionare de teren agricol plus luciu de apă, conform art. 9

din Legea nr. 268/2001 act normativ ulterior Legii nr. 192 din 19 aprilie 2001

nu sunt aplicabile dispozițiile acesteia, întrucât au fost implicit aprobate de

Legea nr. 268/2001.

Reclamanta, susține pârâta, față de

anunțul de privatizare și negocierea contractului de concesiune nu a depus

scrisoare de intenție conform legii și nu a participat la preselecție, astfel

că nu poate justifica vreo încălcare a legii, iar modificarea Legii nr.

268/2001, prin Legea nr. 249 din 10 iunie 2003 nu se aplică retroactiv.

Prin sentința civilă nr. 2571 din 9

septembrie 2003, pronunțată în dosar nr. 8052/2002, Tribunalul Arad a admis în

parte acțiunea formulată și precizată de către reclamanta SC C. SRL, împotriva

pârâtelor A.D.S. București și SC P. SA Arad.

A constatat nulitatea parțială a

contractului de concesiune din 29 octombrie 2002 încheiat între pârâte cu

privire la suprafața de 145,77 ha. teren agricol, luciu de apă, teren amenajat

pentru piscicultură, situat în perimetrul orașului Nădlac.

A obligat pârâta A.D.S. să încheie

cu reclamanta contract de concesiune pentru terenul în suprafață de 145,77 ha.

A respins acțiunea cu privire la

cererea reclamantei ca hotărârea să țină locul acordului de voință al pârâtei A.D.S.

și contractului de concesionare.

A luat act de renunțare la judecată

față de C.L.O.N.

A obligat pârâtele să plătească

reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2.953.000 lei.

În motivarea soluției pronunțate,

prima instanță a reținut următoarele:

În baza Legii nr. 268 din 28 mai

2001, privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare

terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și

înființarea A.D.S., conform anexei 1 din lege, pârâta SC P. SA ca societate

deținătoare de terenuri agricole și luciu de apă, a intrat în administrarea A.D.S.

urmând a fi privatizată în condițiile prevăzute de această lege.

Procedura de privatizare a SC P. SA

Arad s-a declanșat la data de 29 martie 2001, când A.D.S. ca reprezentant al

statului, acționar majoritar al societății a publicat în ziarul central C.

anunțul publicitar privind vânzarea prin negociere directă cu preselecție a

acționarilor SC P. SA și concesionarea terenului aflat în administrare de 1,53

ha. teren cu destinație agricolă de 1.313,85 ha. luciu de apă. În această

suprafață fiind cuprinsă și terenul reprezentând amenajarea piscicolă în

suprafață de 145,77 ha.

La data de 5 aprilie 2002,

reclamanta SC C. SRL, în urma procedurii de executare silită inițiată de C.J.P.

Arad, a cumpărat activele reprezentând F.P.N., respectiv construcțiile și

amenajările piscicole, devenind proprietar tabular asupra acestor construcții

și ca urmare la data de 22 aprilie 2002, reclamanta a comunicat pârâtei A.D.S.

despre cumpărarea activelor SC P. SA, solicitând în temeiul art. 12 pct. 2 din

Legea nr. 192 din 19 aprilie 2001, să procedeze la concesionarea terenului în

suprafață de 145 ha. prin negociere directă.

Pârâta A.D.S. deși prin adresa din 13

mai 2002 comunică reclamantei că procedura de privatizare a SC P. SA Arad s-a

suspendat până la clarificarea problemelor legate de capitalul societății și că

cererea de intenție a reclamantei a fost înregistrată în baza de date a A.D.S.

și față de solicitările reclamantei repetate de a participa la negociere, chiar

în condițiile comunicate ulterior de A.D.S. acesta din urmă nu a continuat

privatizarea societății, iar la 5 august 2002 a comunicat reclamantei că s-au

încheiat negocierile de vânzare a pachetului de acțiuni și cele privind

concesionarea terenului, fiind în lucru încheierea celor două contracte.

Ca urmare, a aprobării de către consiliul

de administrație al A.D.S., prin hotărârea din 17 iulie 2002 a celor două

contracte s-a încheiat ulterior contractul de vânzare de acțiuni din 9 august

2002 între A.D.S. și SC A. SRL Arad și contractul de cesiune din 29 octombrie

2002 între A.D.S. și SC P. SA Arad.

Conform art. 11 din Legea nr. 268/2001

în vederea asigurării unui proces de privatizare, respectiv de concesionare

eficient și transparent pentru fiecare societate comercială scoasă la

privatizare A.D.S. va publica în mijloacele de informare în masă, anunțul

publicitar elaborat pentru vânzarea și concesionarea terenurilor din domeniul

public și privat al statului deținute în exploatare de aceste societăți.

Făcând aplicarea prevederilor art. 11

și art. 22 din Legea nr. 268/2001 A.D.S. a procedat la publicarea anunțului

publicitar de vânzarea acțiunilor SC P. SA și a concesionării terenurilor

aflate în administrarea acesteia în ziarul C. din 29 martie 2002 și a întocmit

documentația prevăzută de art. 22 din Legea nr. 268/2001.

Ca urmare însă, a modificărilor

intervenite în structura capitalului SC P. SA, care a influențat implicit și

numărul de acțiuni, în urma cumpărării de către reclamantă a activelor,

reprezentând construcții și amenajări piscicole, care au aparținut fostei F.P.N.,

la data de 5 aprilie 2003 în perioada de primire a ofertelor atât anunțul

publicitar cât și dosarul de prezentare a societății, nota de preț privind

evaluarea acțiunilor, caietul de sarcini, și-au pierdut valabilitatea, acestea

ne mai cuprinzând date reale despre societate.

În această situație pârâta A.D.S.

trebuia să procedeze la refacerea documentației prevăzută de art. 22 din Legea

nr. 268/2001 și art. 37 și art. 38 din Normele metodologice aprobate prin H.G.

nr. 626/2001 cu atât mai mult cu cât terenul aflat sub construcțiile cumpărate

de reclamantă 94.877 mp. nu putea fi concesionat prin procedura negocierii

directe cu preselecție ci după procedura prevăzută de art. 85 din H.G. nr.

626/2001, care prevăd procedura concesionării terenurilor pe care se află

active cumpărate anterior intrării în vigoare a Normelor metodologice.

Asupra terenului de sub

construcțiile reclamantei pârâta SC P. SA nu poate obține certificat de

atestare a dreptului de proprietate așa cum greșit a reținut în contractul de

concesionare, pentru că nu este proprietara construcțiilor.

Conform procedurii prevăzute de art.

85 din H.G. nr. 626/2001 pârâta A.D.S. avea obligația de a notifica pe

reclamantă despre concesionarea terenului de sub construcții, despre procedura

și condițiile cerute.

Deci, concesionarea terenului de sub

construcții și amenajările piscicole nu puteau să se realizeze fără

înștiințarea reclamantei și participarea acesteia.

Pârâta A.D.S. nu numai că nu a

notificat-o pe reclamantă, dar intenția acesteia de a exclude pe reclamantă de

la procedura vânzării de acțiuni și a concesionării terenului este evidentă

raportat la răspunsurile comunicate reclamantei care de fapt erau o

dezinformare a acesteia.

Ca urmare, întreaga procedură de vânzare

a activelor SC P. SA și concesionării terenului aflat în folosința acesteia s-a

făcut cu încălcarea prevederilor art. 11, art. 22 și art. 85 din Legea nr.

268/2001 în frauda altor ofertanți printre care și reclamanta, A.D.S. încălcând

flagrant principiul transparenței și eficienței în privatizare SC P. SA.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel pârâtele SC P. SA Arad și A.D.S. București, considerând-o ca

netemeinică și nelegală.

Prin decizia civilă nr. 10 din 22

ianuarie 2004, pronunțată în dosar nr. 8656/2004, Curtea de Apel Timișoara a

admis apelul pârâtei A.D.S. și a schimbat în parte sentința apelată în sensul

că a obligat pârâta A.D.S. București să procedeze la concesionarea terenului în

litigiu, în suprafață de 145,77 ha., aferent F.P.N., conform dispozițiilor

Legii nr. 268/2001 și H.G. nr. 626/2001, înlăturând obligarea pârâtei A.D.S. să

încheie contract de concesionare a terenului cu reclamanta, menținând în rest

dispozițiile sentinței apelate. A fost respins apelul declarat de pârâta SC P.

SA Arad.

Pentru a pronunța această decizie

curtea de apel a reținut că pârâta A.D.S. București nu poate fi obligată la

încheierea contractului de concesionare a terenului cu reclamanta, fără

parcurgerea procedurii prevăzute de dispozițiile Legii nr. 268/2001 și H.G. nr.

626/2001.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs, în termen, reclamanta SC C. SRL și pârâtele A.D.S. București

și SC P. SA Arad.

Reclamanta SC C. SRL solicită

admiterea recursului său și modificarea deciziei atacate în sensul respingerii

apelului declarat de pârâta A.D.S. București. În motivarea recursului,

întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9, se susține că decizia este dată cu

încălcarea legii întrucât instanța nu a precizat la care proceduri de

concesionare din Legea nr. 268/2001 și H.G. nr. 626/2001 trimite, fără însă a

se preciza textul legal încălcat. Se poate deduce din motivarea recursului că

reclamanta reproșează instanței că a ignorat și nu a aplicat Legea nr. 249/2003

cu privire la concesionarea prin atribuire directă.

Pârâta A.D.S. a solicitat admiterea

recursului său și modificarea deciziei atacate în sensul admiterii în tot a

apelului său și respingerii, ca neîntemeiată, a cererii reclamantei.

În motivarea recursului, întemeiat

pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâta susține că instanța a

interpretat și aplicat greșit legile speciale referitoare la procedura de

concesionare prin care este instituit cadrul de organizare și funcționare al A.D.S.,

respectiv Legea nr. 268/2001 și H.G. nr. 626/2001.

Astfel instanțele au interpretat

greșit că au fost încălcate prevederile art. 32 din H.G. nr. 626/2001 și art. 9

din Legea nr. 268/2001 și ca atare au reținut greșit culpa acestei pârâte

constând în refuzul de a permite participarea reclamantei la negocierea directă

cu preselecție. De asemenea au reținut greșit încălcarea de către pârâtă a art.

21 din Legea nr. 268/2001 întrucât acest text se referă la terenurile aflate în

exploatarea societăților comerciale, ori, în cazul de față terenul în litigiu

s-a aflat în exploatarea pârâtei SC P. SA Arad, ca societate cu capital

majoritar de stat și nu în exploatarea reclamantei.

Publicarea anunțului de privatizare

s-a făcut anterior cumpărării F.P.N. de către reclamantă, procedura de

privatizare fiind începută înainte de executarea silită a creanțelor bugetare,

iar reclamanta nu și-a manifestat intenția de a participa la negocieri nici

prin scrisoare de intenție și nici prin depunerea unei oferte de

concesionare-cumpărare.

În ceea ce privește soluția

instanțelor de fond și apel referitoare la constatarea nulității absolute

parțiale a contractului de concesiune din 29 octombrie 2002 pentru

nerespectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 268/2001 pârâta recurentă

susține că textul a fost aplicat greșit întrucât terenul în litigiu se afla în

domeniul public al statului, nefăcând obiectul unei executări silite pentru a

ajunge în exploatarea reclamantei.

Pârâta SC P. SA Arad a solicitat, ca

și pârâta A.D.S. București, admiterea recursului, modificarea deciziei în

sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii reclamantei. În motivarea

recursului său, întemeiat tot pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se

arată, în sinteză, că instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 32

din H.G. nr. 626/2001 întrucât inițiativa de concesionare a aparținut A.D.S. și

nu investitorului, ca în situația reglementată de art. 32, iar A.D.S. a

publicat anunțul privind vânzarea acțiunilor și concesionarea terenului.

Instanța de apel confundă cele două proceduri de concesionare, la inițiativa

A.D.S. și respectiv la inițiativa investitorului, și de aceea, reține, în mod

greșit, că a fost încălcat dreptul reclamantei de preemțiune la concesionare,

ori A.D.S. nu mai avea obligația de a proceda, conform art. 32 din Normele

metodologice.

Se motivează recursul și pe

interpretarea și aplicarea greșită de către instanțe a dispozițiilor art. 9 și

art. 21 din Legea nr. 268/2001, întrucât reclamanta nu exploata terenul, pentru

aplicarea acestor texte, iar la data când a cumpărat activele din incinta F.P.N.,

reclamanta nu putea dobândi terenul aferent, care era proprietate de stat și se

afla în administrarea A.D.S.

Cumpărând activele F.P.N. reclamanta

nu a beneficiat de un drept de preemțiune la concesionarea terenului nici în

temeiul art. 12 alin. (2) din Legea nr. 192/2001, întrucât acest text îi viza

doar pe cei care dețineau active sau aveau contracte în derulare la data

intrării în vigoare a acestei legi (20 aprilie 2001), ori reclamanta a dobândit

activele la 5 aprilie 2002 și nici nu avea contracte în derulare.

Examinând recursul reclamantei SC C.

SRL, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este

nefondat. Instanța de apel a apreciat în mod legal că pârâta A.D.S. nu poate fi

obligată la încheierea contractului de concesiune a terenului cu reclamanta,

făcând, din acest punct de vedere, o corectă aplicare a prevederilor Legii nr. 268/2001

și H.G. nr. 626/2001. Trimiterea la o anumită procedură ce urma să fie aplicată

nu era atributul instanței, fiind suficientă indicarea actelor normative

aplicabile. Mai mult, reclamanta nu a indicat textul legal pe care instanța

l-ar fi încălcat procedând în acest fel, având în vedere că recursul a fost

motivat pe pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.

Nu este întemeiat nici al doilea

motiv de recurs, invocat în mod repetat de reclamantă, respectiv că instanța nu

a aplicat Legea nr. 249/2003 cu privire la concesionarea prin atribuire

directă, deși această lege a fost aplicată de A.D.S. în cazul altor contracte

încheiate în anii 2003 și 2004.

Netemeinicia acestui motiv rezultă

în mod evident din faptul că operațiunile și actele juridice supuse controlului

instanței, și în primul rând contractul de concesiune din 29 octombrie 2002,

s-a încheiat înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.

Înalta Curte constată că recursurile

formulate de pârâtele A.D.S. București și respectiv SC P. SA Arad sunt fondate

pentru următoarele motive, care sunt comune ambelor recursuri, având în vedere

nu numai poziția procesuală a părților, dar, mai ales, că temeiul de drept și

motivele invocate în cele două recursuri sunt identice.

Instanțele au dat o greșită

interpretare și au făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 21 din Legea nr.

268/2001 și ale art. 32 din H.G. nr. 626/2001 la starea de fapt, având în

vedere că reclamanta nu se afla în situația în care să se poată prevala de

aplicarea acestor prevederi pentru a pretinde și obține concesiunea terenului

în cauză prin atribuire directă. Astfel, nu reclamanta a avut inițiativa

concesionării terenului ci pârâta A.D.S. București, pârâta SC P. SA avea în

concesiune terenul în cauză din anul 2000 și deci acesta nu se află în

exploatarea reclamantei, așa cum cereau textele menționate, iar la momentul

cumpărării de către reclamantă, în urma unei proceduri de executare silită, a

activelor F.P.N., procedura de privatizare prin cumpărare de acțiuni și

concesionare teren fusese deja demarată de către A.D.S., reclamanta nefăcând

demersuri normale pentru a participa la această procedură desfășurată în

condiții legale ci încercând, contrar statutului său, să impună să i se

concesioneze terenul prin negociere directă.

Instanțele, reținând eronat

încălcarea prevederilor menționate au greșit și atunci când au constatat

nulitatea parțială a contractului de concesiune din 29 octombrie 2002 încheiat,

cu privire la terenul în litigiu, între cele două pârâte.

Întrucât instanțele nu și-au

întemeiat și motivat soluțiile și pe prevederile art. 12 din Legea nr. 192/2001,

invocat de reclamantă, nu se impune analizarea motivului invocat de pârâta SC P.

SA Arad cu privire la aplicabilitatea acestui text în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate,

Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă ca

nefondat recursul reclamantei și să admită recursurile pârâtelor, să modifice

decizia atacată, admițând apelurile acestora și schimbând sentința instanței de

fond în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

Respinge recursul declarat de

reclamanta SC C. SRL Nădlac, împotriva deciziei nr. 10 din 22 ianuarie 2004 a

Curții de Apel Timișoara, ca nefondat.

Admite recursurile declarate de

pârâtele A.D.S. București și SC P. SA Arad, împotriva aceleiași decizii,

modifică decizia atacată, admite apelurile declarate de pârâte împotriva

sentinței nr. 2571 din 9 septembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Arad și

schimbă sentința instanței de fond în sensul că respinge acțiunea reclamantei,

ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 2 noiembrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-01-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 216/2006
octombrie 2001, având ca obiect la cap. II pct. 2 lit. a), transmiterea dreptului și a obligației de exploatare a terenului cu destinație agricolă, în suprafață de 1315,38 ha din care l,53 ha teren agricol având categoria de folosință pășun
ÎCCJ 2016-11-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3300/2016
contract. Terenul a fost predat catre reclamantă încheindu-se procesul-verbal de punere în posesie, ulterior fiind intabulat în cartea funciară dreptul de folosință al S.C. A. S.R.L. pentru 15 ha luciu de apa și diguri. Prin scrisoarea de i
ÎCCJ 2005-05-13
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2832/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 2 decembrie 2002, reclamanta A.P.A.P.S. a chemat în judecată pârâtele SC L.L. SA și SC A. SA, solicitând ca în baza s
ÎCCJ 2015-03-23
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1305/2015
, ci reprezintă doar răspunsul la plângerea prealabilă formulată de intimată cu privire la H.G. nr. 580/2009. Înalta Curte reține faptul că, în primul ciclu procesual, a fost soluționată în mod irevocabil această excepție, în sensul resping
ÎCCJ 2005-12-09
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5934/2005
nta prin cererea de chemare în judecată a solicitat, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de cesiune a 50 % din acțiunile achiziționate de pârâta S.A.W. de la A.D.S. București, prin contractul de vânzare-cumpărare din 12 martie
Sursă