ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5177/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5177/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea precizată,
înregistrată la Tribunalul Arad, la data de 20 noiembrie 2002, prin declinare
de la Judecătoria Arad, reclamanta SC C. SRL Nădlac, a chemat în judecată pe
pârâții A.D.S. din cadrul M.A.P. și C.L.O.N. și a cerut obligarea A.D.S. să
încheie cu aceasta fie un contract de concesiune, fie un contract de
închiriere, pentru o suprafață de 145,77 ha. teren aferent activelor al căror
proprietar este reclamanta și luciu de apă.
În motivare, reclamanta arată că la
data de 5 aprilie 2002 a participat la licitație publică efectuată de C.J.P.
Arad, adjudecând toate activele firmei, active aparținând debitoarei SC P. SA
Arad, la prețul total de 2 miliarde lei și ca urmare a notificat A.D.S. Despre
această împrejurare a solicitat concesionarea terenului aparținând firmei
piscicole N. în suprafață de 145 ha.
Prin adresa din 13 mai 2001 A.D.S.,
arată reclamanta, i-a comunicat că i-a fost publicat anunțul privind vânzarea
pachetului de acțiuni al societății și concesionarea suprafeței de teren, însă
momentan procesul de privatizare a fost suspendat până la clarificarea
problemelor legate de capitalul social al societății, iar ulterior i s-a adus
la cunoștință faptul că negocierile privind vânzarea pachetului de acțiuni
deținut de A.D.S. la SC P. SA și concesionarea terenului aferent.
Reclamanta apreciază că refuzul
pârâtei de a încheia contractul de concesiune se datorează interpretării
eronate pe care aceasta a dat-o dispozițiilor Legii nr. 268/2001 și Legii nr.
192/2001, deoarece nici unul din aceste acte normative nu stabilește
obligativitatea concesionării suprafeței totale de teren deținută de societatea
ce se privatizează.
Prin precizare și completările de
acțiune, depusă la termenul de judecată din 18 decembrie 2002, reclamanta a
cerut ca în cazul în care pârâta A.D.S. refuză să încheie contractul de
concesiune pentru suprafața de teren agricol de 145,77 ha. aferent fermei
piscicole N., hotărârea judecătorească ce se va pronunța să țină locul
acordului de voință și contractului de concesiune, urmând ca părțile să
stabilească prin negociere directă prețul concesiunii.
A chemat de asemenea în judecată în
calitate de pârâtă pe SC P. SA Arad și a cerut nulitatea parțială a
contractului de concesiune din 29 octombrie 2002, cu privire la suprafața de
145,77 ha., a cărei concesionare a cerut-o.
În motivare arată că terenul agricol
pe care este amplasată amenajarea piscicolă, în întindere de 145,77 ha., ca de
altfel întreg terenul agricol în suprafață de 1.315,38 ha. s-a aflat în
folosința SC P. SA Arad și este proprietatea statului, deoarece SC P. SA nu a
întreprins demersurile necesare pentru obținerea certificatului de atestare a
dreptului de proprietate conform H.G. nr. 834/1991, că prin dispozițiile Legii
nr. 192/2001, ca lege organică, s-a reglementat fondul piscicol, pescuitul și
acvacultura, s-a înființat C.N.A.F.P., care printre alte atribuții are și pe
cea privind concesionarea fondului piscicol.
Prin art. 12 din Legea nr. 192/2001
se prevede și dreptul de preemțiune la concesionare pentru deținătorii de
active și pentru cei care au contracte de derulare.
Legea nr. 268 din 7 iunie 2001,
privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri
proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea
A.D.S., afirmă reclamanta, nu aduce nici o atingere dreptului de preemțiune,
acordat deținătorilor de active, prin art. 12 alin. (2) din Legea nr. 192/2001,
Legea nr. 268/2001 nu numai că nu se înlătură dreptul de preemțiune, dar îl
extinde și la alte categorii și că modul în care a înțeles A.D.S. să
privatizeze SC P. SA Arad și să concesioneze terenurile agricole ce au fost în
administrarea acesteia, demonstrează nesocotirea prevederilor Legilor nr.
192/2001 și 268/2001.
Prin întâmpinare și completările la
aceasta și concluziile scrise, pârâta A.D.S. București a cerut respingerea
acțiunii precizate cu motivarea că a procedat la concesionarea terenului în
condițiile prevăzute de art. 8 alin. (4) lit. b) și art. 21 din Legea nr.
268/2001, respectiv prin negociere directă cu preselecție, întrucât
investitorul interesat a condiționat cumpărarea acțiunilor SC P. SA de
concesionarea terenurilor deținute în exploatare de către aceasta, iar
reclamanta dacă intenționa să concensioneze întregul teren agricol aflat în
administrarea SC P. SA Arad, avea posibilitatea să participe la negociere
directă cu preselecție organizată de A.D.S., iar pe de altă parte că reclamanta
nu beneficia de un drept de preemțiune conform art. 12 din Legea nr. 192/2001,
întrucât la data vânzării acțiunilor SC P. SA și concesionarea terenului nu se
încheiase protocolul de predare a amenajărilor piscicole către C.N.A.F.P., conform
art. 6 din Legea nr. 192/2001, și ca atare SC P. SA a rămas în portofoliul A.D.S.,
care a procedat la privatizarea acesteia în conformitate cu dispozițiile
legilor privatizării.
Prin întâmpinare și concluzii
scrise, pârâta SC P. SA Arad a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu
motivarea că în urma negocierilor purtate conform Legii nr. 268/2001 și a
Normelor Metodologice aprobate prin H.G. nr. 626/200, la data de 9 august 2002
s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare de acțiuni, cumpărătoarea fiind SC
A. SRL Arad, iar la data de 29 octombrie 2002 SC P. SA, în baza contractului a
dobândit concesiunea terenului în suprafață de 1.313,85 ha. luciu de apă în
care se include și suprafața de 145,77 ha. la care se referă reclamanta.
Fiind vorba despre o vânzare de
acțiuni și o concesionare de teren agricol plus luciu de apă, conform art. 9
din Legea nr. 268/2001 act normativ ulterior Legii nr. 192 din 19 aprilie 2001
nu sunt aplicabile dispozițiile acesteia, întrucât au fost implicit aprobate de
Legea nr. 268/2001.
Reclamanta, susține pârâta, față de
anunțul de privatizare și negocierea contractului de concesiune nu a depus
scrisoare de intenție conform legii și nu a participat la preselecție, astfel
că nu poate justifica vreo încălcare a legii, iar modificarea Legii nr.
268/2001, prin Legea nr. 249 din 10 iunie 2003 nu se aplică retroactiv.
Prin sentința civilă nr. 2571 din 9
septembrie 2003, pronunțată în dosar nr. 8052/2002, Tribunalul Arad a admis în
parte acțiunea formulată și precizată de către reclamanta SC C. SRL, împotriva
pârâtelor A.D.S. București și SC P. SA Arad.
A constatat nulitatea parțială a
contractului de concesiune din 29 octombrie 2002 încheiat între pârâte cu
privire la suprafața de 145,77 ha. teren agricol, luciu de apă, teren amenajat
pentru piscicultură, situat în perimetrul orașului Nădlac.
A obligat pârâta A.D.S. să încheie
cu reclamanta contract de concesiune pentru terenul în suprafață de 145,77 ha.
A respins acțiunea cu privire la
cererea reclamantei ca hotărârea să țină locul acordului de voință al pârâtei A.D.S.
și contractului de concesionare.
A luat act de renunțare la judecată
față de C.L.O.N.
A obligat pârâtele să plătească
reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2.953.000 lei.
În motivarea soluției pronunțate,
prima instanță a reținut următoarele:
În baza Legii nr. 268 din 28 mai
2001, privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare
terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și
înființarea A.D.S., conform anexei 1 din lege, pârâta SC P. SA ca societate
deținătoare de terenuri agricole și luciu de apă, a intrat în administrarea A.D.S.
urmând a fi privatizată în condițiile prevăzute de această lege.
Procedura de privatizare a SC P. SA
Arad s-a declanșat la data de 29 martie 2001, când A.D.S. ca reprezentant al
statului, acționar majoritar al societății a publicat în ziarul central C.
anunțul publicitar privind vânzarea prin negociere directă cu preselecție a
acționarilor SC P. SA și concesionarea terenului aflat în administrare de 1,53
ha. teren cu destinație agricolă de 1.313,85 ha. luciu de apă. În această
suprafață fiind cuprinsă și terenul reprezentând amenajarea piscicolă în
suprafață de 145,77 ha.
La data de 5 aprilie 2002,
reclamanta SC C. SRL, în urma procedurii de executare silită inițiată de C.J.P.
Arad, a cumpărat activele reprezentând F.P.N., respectiv construcțiile și
amenajările piscicole, devenind proprietar tabular asupra acestor construcții
și ca urmare la data de 22 aprilie 2002, reclamanta a comunicat pârâtei A.D.S.
despre cumpărarea activelor SC P. SA, solicitând în temeiul art. 12 pct. 2 din
Legea nr. 192 din 19 aprilie 2001, să procedeze la concesionarea terenului în
suprafață de 145 ha. prin negociere directă.
Pârâta A.D.S. deși prin adresa din 13
mai 2002 comunică reclamantei că procedura de privatizare a SC P. SA Arad s-a
suspendat până la clarificarea problemelor legate de capitalul societății și că
cererea de intenție a reclamantei a fost înregistrată în baza de date a A.D.S.
și față de solicitările reclamantei repetate de a participa la negociere, chiar
în condițiile comunicate ulterior de A.D.S. acesta din urmă nu a continuat
privatizarea societății, iar la 5 august 2002 a comunicat reclamantei că s-au
încheiat negocierile de vânzare a pachetului de acțiuni și cele privind
concesionarea terenului, fiind în lucru încheierea celor două contracte.
Ca urmare, a aprobării de către consiliul
de administrație al A.D.S., prin hotărârea din 17 iulie 2002 a celor două
contracte s-a încheiat ulterior contractul de vânzare de acțiuni din 9 august
2002 între A.D.S. și SC A. SRL Arad și contractul de cesiune din 29 octombrie
2002 între A.D.S. și SC P. SA Arad.
Conform art. 11 din Legea nr. 268/2001
în vederea asigurării unui proces de privatizare, respectiv de concesionare
eficient și transparent pentru fiecare societate comercială scoasă la
privatizare A.D.S. va publica în mijloacele de informare în masă, anunțul
publicitar elaborat pentru vânzarea și concesionarea terenurilor din domeniul
public și privat al statului deținute în exploatare de aceste societăți.
Făcând aplicarea prevederilor art. 11
și art. 22 din Legea nr. 268/2001 A.D.S. a procedat la publicarea anunțului
publicitar de vânzarea acțiunilor SC P. SA și a concesionării terenurilor
aflate în administrarea acesteia în ziarul C. din 29 martie 2002 și a întocmit
documentația prevăzută de art. 22 din Legea nr. 268/2001.
Ca urmare însă, a modificărilor
intervenite în structura capitalului SC P. SA, care a influențat implicit și
numărul de acțiuni, în urma cumpărării de către reclamantă a activelor,
reprezentând construcții și amenajări piscicole, care au aparținut fostei F.P.N.,
la data de 5 aprilie 2003 în perioada de primire a ofertelor atât anunțul
publicitar cât și dosarul de prezentare a societății, nota de preț privind
evaluarea acțiunilor, caietul de sarcini, și-au pierdut valabilitatea, acestea
ne mai cuprinzând date reale despre societate.
În această situație pârâta A.D.S.
trebuia să procedeze la refacerea documentației prevăzută de art. 22 din Legea
nr. 268/2001 și art. 37 și art. 38 din Normele metodologice aprobate prin H.G.
nr. 626/2001 cu atât mai mult cu cât terenul aflat sub construcțiile cumpărate
de reclamantă 94.877 mp. nu putea fi concesionat prin procedura negocierii
directe cu preselecție ci după procedura prevăzută de art. 85 din H.G. nr.
626/2001, care prevăd procedura concesionării terenurilor pe care se află
active cumpărate anterior intrării în vigoare a Normelor metodologice.
Asupra terenului de sub
construcțiile reclamantei pârâta SC P. SA nu poate obține certificat de
atestare a dreptului de proprietate așa cum greșit a reținut în contractul de
concesionare, pentru că nu este proprietara construcțiilor.
Conform procedurii prevăzute de art.
85 din H.G. nr. 626/2001 pârâta A.D.S. avea obligația de a notifica pe
reclamantă despre concesionarea terenului de sub construcții, despre procedura
și condițiile cerute.
Deci, concesionarea terenului de sub
construcții și amenajările piscicole nu puteau să se realizeze fără
înștiințarea reclamantei și participarea acesteia.
Pârâta A.D.S. nu numai că nu a
notificat-o pe reclamantă, dar intenția acesteia de a exclude pe reclamantă de
la procedura vânzării de acțiuni și a concesionării terenului este evidentă
raportat la răspunsurile comunicate reclamantei care de fapt erau o
dezinformare a acesteia.
Ca urmare, întreaga procedură de vânzare
a activelor SC P. SA și concesionării terenului aflat în folosința acesteia s-a
făcut cu încălcarea prevederilor art. 11, art. 22 și art. 85 din Legea nr.
268/2001 în frauda altor ofertanți printre care și reclamanta, A.D.S. încălcând
flagrant principiul transparenței și eficienței în privatizare SC P. SA.
Împotriva acestei sentințe au
declarat apel pârâtele SC P. SA Arad și A.D.S. București, considerând-o ca
netemeinică și nelegală.
Prin decizia civilă nr. 10 din 22
ianuarie 2004, pronunțată în dosar nr. 8656/2004, Curtea de Apel Timișoara a
admis apelul pârâtei A.D.S. și a schimbat în parte sentința apelată în sensul
că a obligat pârâta A.D.S. București să procedeze la concesionarea terenului în
litigiu, în suprafață de 145,77 ha., aferent F.P.N., conform dispozițiilor
Legii nr. 268/2001 și H.G. nr. 626/2001, înlăturând obligarea pârâtei A.D.S. să
încheie contract de concesionare a terenului cu reclamanta, menținând în rest
dispozițiile sentinței apelate. A fost respins apelul declarat de pârâta SC P.
SA Arad.
Pentru a pronunța această decizie
curtea de apel a reținut că pârâta A.D.S. București nu poate fi obligată la
încheierea contractului de concesionare a terenului cu reclamanta, fără
parcurgerea procedurii prevăzute de dispozițiile Legii nr. 268/2001 și H.G. nr.
626/2001.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs, în termen, reclamanta SC C. SRL și pârâtele A.D.S. București
și SC P. SA Arad.
Reclamanta SC C. SRL solicită
admiterea recursului său și modificarea deciziei atacate în sensul respingerii
apelului declarat de pârâta A.D.S. București. În motivarea recursului,
întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9, se susține că decizia este dată cu
încălcarea legii întrucât instanța nu a precizat la care proceduri de
concesionare din Legea nr. 268/2001 și H.G. nr. 626/2001 trimite, fără însă a
se preciza textul legal încălcat. Se poate deduce din motivarea recursului că
reclamanta reproșează instanței că a ignorat și nu a aplicat Legea nr. 249/2003
cu privire la concesionarea prin atribuire directă.
Pârâta A.D.S. a solicitat admiterea
recursului său și modificarea deciziei atacate în sensul admiterii în tot a
apelului său și respingerii, ca neîntemeiată, a cererii reclamantei.
În motivarea recursului, întemeiat
pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâta susține că instanța a
interpretat și aplicat greșit legile speciale referitoare la procedura de
concesionare prin care este instituit cadrul de organizare și funcționare al A.D.S.,
respectiv Legea nr. 268/2001 și H.G. nr. 626/2001.
Astfel instanțele au interpretat
greșit că au fost încălcate prevederile art. 32 din H.G. nr. 626/2001 și art. 9
din Legea nr. 268/2001 și ca atare au reținut greșit culpa acestei pârâte
constând în refuzul de a permite participarea reclamantei la negocierea directă
cu preselecție. De asemenea au reținut greșit încălcarea de către pârâtă a art.
21 din Legea nr. 268/2001 întrucât acest text se referă la terenurile aflate în
exploatarea societăților comerciale, ori, în cazul de față terenul în litigiu
s-a aflat în exploatarea pârâtei SC P. SA Arad, ca societate cu capital
majoritar de stat și nu în exploatarea reclamantei.
Publicarea anunțului de privatizare
s-a făcut anterior cumpărării F.P.N. de către reclamantă, procedura de
privatizare fiind începută înainte de executarea silită a creanțelor bugetare,
iar reclamanta nu și-a manifestat intenția de a participa la negocieri nici
prin scrisoare de intenție și nici prin depunerea unei oferte de
concesionare-cumpărare.
În ceea ce privește soluția
instanțelor de fond și apel referitoare la constatarea nulității absolute
parțiale a contractului de concesiune din 29 octombrie 2002 pentru
nerespectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 268/2001 pârâta recurentă
susține că textul a fost aplicat greșit întrucât terenul în litigiu se afla în
domeniul public al statului, nefăcând obiectul unei executări silite pentru a
ajunge în exploatarea reclamantei.
Pârâta SC P. SA Arad a solicitat, ca
și pârâta A.D.S. București, admiterea recursului, modificarea deciziei în
sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii reclamantei. În motivarea
recursului său, întemeiat tot pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se
arată, în sinteză, că instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 32
din H.G. nr. 626/2001 întrucât inițiativa de concesionare a aparținut A.D.S. și
nu investitorului, ca în situația reglementată de art. 32, iar A.D.S. a
publicat anunțul privind vânzarea acțiunilor și concesionarea terenului.
Instanța de apel confundă cele două proceduri de concesionare, la inițiativa
A.D.S. și respectiv la inițiativa investitorului, și de aceea, reține, în mod
greșit, că a fost încălcat dreptul reclamantei de preemțiune la concesionare,
ori A.D.S. nu mai avea obligația de a proceda, conform art. 32 din Normele
metodologice.
Se motivează recursul și pe
interpretarea și aplicarea greșită de către instanțe a dispozițiilor art. 9 și
art. 21 din Legea nr. 268/2001, întrucât reclamanta nu exploata terenul, pentru
aplicarea acestor texte, iar la data când a cumpărat activele din incinta F.P.N.,
reclamanta nu putea dobândi terenul aferent, care era proprietate de stat și se
afla în administrarea A.D.S.
Cumpărând activele F.P.N. reclamanta
nu a beneficiat de un drept de preemțiune la concesionarea terenului nici în
temeiul art. 12 alin. (2) din Legea nr. 192/2001, întrucât acest text îi viza
doar pe cei care dețineau active sau aveau contracte în derulare la data
intrării în vigoare a acestei legi (20 aprilie 2001), ori reclamanta a dobândit
activele la 5 aprilie 2002 și nici nu avea contracte în derulare.
Examinând recursul reclamantei SC C.
SRL, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este
nefondat. Instanța de apel a apreciat în mod legal că pârâta A.D.S. nu poate fi
obligată la încheierea contractului de concesiune a terenului cu reclamanta,
făcând, din acest punct de vedere, o corectă aplicare a prevederilor Legii nr. 268/2001
și H.G. nr. 626/2001. Trimiterea la o anumită procedură ce urma să fie aplicată
nu era atributul instanței, fiind suficientă indicarea actelor normative
aplicabile. Mai mult, reclamanta nu a indicat textul legal pe care instanța
l-ar fi încălcat procedând în acest fel, având în vedere că recursul a fost
motivat pe pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Nu este întemeiat nici al doilea
motiv de recurs, invocat în mod repetat de reclamantă, respectiv că instanța nu
a aplicat Legea nr. 249/2003 cu privire la concesionarea prin atribuire
directă, deși această lege a fost aplicată de A.D.S. în cazul altor contracte
încheiate în anii 2003 și 2004.
Netemeinicia acestui motiv rezultă
în mod evident din faptul că operațiunile și actele juridice supuse controlului
instanței, și în primul rând contractul de concesiune din 29 octombrie 2002,
s-a încheiat înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.
Înalta Curte constată că recursurile
formulate de pârâtele A.D.S. București și respectiv SC P. SA Arad sunt fondate
pentru următoarele motive, care sunt comune ambelor recursuri, având în vedere
nu numai poziția procesuală a părților, dar, mai ales, că temeiul de drept și
motivele invocate în cele două recursuri sunt identice.
Instanțele au dat o greșită
interpretare și au făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 21 din Legea nr.
268/2001 și ale art. 32 din H.G. nr. 626/2001 la starea de fapt, având în
vedere că reclamanta nu se afla în situația în care să se poată prevala de
aplicarea acestor prevederi pentru a pretinde și obține concesiunea terenului
în cauză prin atribuire directă. Astfel, nu reclamanta a avut inițiativa
concesionării terenului ci pârâta A.D.S. București, pârâta SC P. SA avea în
concesiune terenul în cauză din anul 2000 și deci acesta nu se află în
exploatarea reclamantei, așa cum cereau textele menționate, iar la momentul
cumpărării de către reclamantă, în urma unei proceduri de executare silită, a
activelor F.P.N., procedura de privatizare prin cumpărare de acțiuni și
concesionare teren fusese deja demarată de către A.D.S., reclamanta nefăcând
demersuri normale pentru a participa la această procedură desfășurată în
condiții legale ci încercând, contrar statutului său, să impună să i se
concesioneze terenul prin negociere directă.
Instanțele, reținând eronat
încălcarea prevederilor menționate au greșit și atunci când au constatat
nulitatea parțială a contractului de concesiune din 29 octombrie 2002 încheiat,
cu privire la terenul în litigiu, între cele două pârâte.
Întrucât instanțele nu și-au
întemeiat și motivat soluțiile și pe prevederile art. 12 din Legea nr. 192/2001,
invocat de reclamantă, nu se impune analizarea motivului invocat de pârâta SC P.
SA Arad cu privire la aplicabilitatea acestui text în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate,
Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă ca
nefondat recursul reclamantei și să admită recursurile pârâtelor, să modifice
decizia atacată, admițând apelurile acestora și schimbând sentința instanței de
fond în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta SC C. SRL Nădlac, împotriva deciziei nr. 10 din 22 ianuarie 2004 a
Curții de Apel Timișoara, ca nefondat.
Admite recursurile declarate de
pârâtele A.D.S. București și SC P. SA Arad, împotriva aceleiași decizii,
modifică decizia atacată, admite apelurile declarate de pârâte împotriva
sentinței nr. 2571 din 9 septembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Arad și
schimbă sentința instanței de fond în sensul că respinge acțiunea reclamantei,
ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 2 noiembrie 2005.