ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2472/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2472/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Deliberând asupra recursului de
față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 221 din 15 aprilie
2005, pronunțată de Tribunalul Maramureș, secția civilă, a fost admisă în parte
contestația formulată de contestatorii S.G. și S.A. și a fost dispusă
modificarea dispoziției nr. 2072 din 20 iulie 2004 emisă, în baza Legii nr.
10/2001 de Primarul municipiului Sighetu Marmației, în sensul stabilirii ca
valoare echivalentă a imobilului situat în Sighetu Marmației înscris în C.F.
nr.top 667, suma de 787.673.830 lei, în loc de 486.788.316 lei, în limita
cărora vor fi acordate contestatorilor titluri de valoare nominală, folosite
exclusiv în procesul de privatizare.
Apelul declarat de contestatori a
fost admis, în parte, prin decizia nr. 787/A din 22 septembrie 2005, pronunțată
de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, a fost schimbată în parte, sentința
tribunalului, în sensul propunerii de acordare de despăgubiri bănești pentru
imobilul ce formează obiectul litigiului și au fost menținute celelalte
dispoziții ale sentinței apelate.
Împotriva susmenționatei decizii a
declarat recurs pârâtul municipiul Sighetu Marmației, prin primar, susținând în
esență că măsurile reparatorii nu pot consta în despăgubiri bănești, ci în
titluri de valoare nominală.
Recursul este nefondat.
Așa cum rezultă chiar din dispoziția
nr. 2072/2004 emisă de primarul orașului Sighetu Marmației, modificată parțial
de către instanțe, contestatorii au calitatea de persoane îndreptățite la
măsuri reparatorii, pentru imobilul trecut în proprietatea statului, în baza
decretului de expropriere nr. 168/1977, casa de locuit fiind demolată, iar
terenul fiind ocupat de blocuri de locuințe.
Conform art. 9 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001, în vigoare la data sesizării instanței de fond, în cazul
imobilelor care aveau altă destinație decât aceea de locuință și care au fost
demolate, măsurile reparatorii în echivalent constau, între altele, în
acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de
privatizare.
Or, în prezenta cauză, imobilul
trecut în proprietatea statului și demolat avea destinația de locuință, iar în
conformitate cu prevederile art. 11 alin. (9) din Legea nr. 10/2001, pentru
imobilele care aveau altă destinație decât aceea de locuință, măsurile prin
echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2) din aceeași lege.
Aceste texte de lege se completează
cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora, în
cazul imobilelor cu destinație de locuințe, dacă restituirea în natură nu este
posibilă, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor
despăgubiri bănești.
În consecință, recursul urmează a fi
respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâtul Municipiul Sighetu Marmației prin Primar împotriva deciziei
nr. 787/A din 22 septembrie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 martie
2006.