ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2899/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 14 mai 2003 sub nr. 1518 pe rolul Tribunalului Brașov reclamanta A.T.C.O.M. Brașov, în contradictoriu cu Primăria municipiului Brașov, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate că este aceeași persoană cu U.R.C.M. Brașov care, în anul 1968 și-a încetat activitatea. Ca temei de drept al acțiunii se invocă art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001. Tribunalului Brașov, prin sentința civilă nr. 253 din 20 iunie 2003 admite acțiunea formulată de către reclamantă și constată că reclamanta este aceiași persoană juridică cu fosta U.R.C.M.

Brașov. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 63371968 a fostului comitet executiv al U.C.C.M. Brașov începând cu data de 1 aprilie 1968 încetează activitatea U.R.C.M. Brașov. S-a mai reținut că prin decizia nr. 27/1992 emisă de Uniunea centrală a cooperativelor meșteșugărești se recunoaște înființarea A.T.O.C.M. Brașov, care, în statutul asociației, prevede că aceasta este o persoană juridică română, succesoare de drept a Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești și este proprietara patrimoniului acesteia, rămas după repartizarea cotei de 30% personalului existent la 31 martie 1991. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de apel, se invocă excepțiile privind lipsa capacității procesului de folosință și lipsa capacității procesual pasive, în baza prevederilor art. 41 C. proc. civ. și art. 91 din Legea nr. 215/2001. Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr. 90 din 8 octombrie 2003, a admis excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și a lipsei calității procesual pasive a pârâtei. A admis apelul declarat de către pârâtă formulat împotriva sentinței civile nr. 253/2003 a Tribunalului Brașov, pe care o schimbă în tot și respinge acțiunea formulată de către reclamantă.

S-a reținut de către instanța de apel că Legea nr. 215/2001 care reprezintă cadrul legal în materia administrației publice locale, nu cuprinde nici-o dispoziție în sensul acordării personalității juridice primăriei, însă, în același timp prevede în art. 19 că unitățile administrativ–teritoriale (comune, orașul, județul) sunt persoane juridice cu patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină. S-a mai reținut că în sistemul de drept actual, primăria este o structură instituțională fără personalitate juridică, iar conform dispozițiilor art. 41 alin. (1) C. proc. civ., ea nu poate sta ca parte în procesul civil. Împotriva acestei decizii a instanței de apel a declarat recurs reclamanta invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., susținând că instanța a făcut o aplicare greșită a legii întrucât conform art. 41 alin. (2) C. proc. civ. „asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică post sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere”, ori în cazul în speță Primarul este organ de conducere. Acest lucru rezultă, arată recurenta, din prevederile art. 21 pct. 2 din Legea nr. 215/2001în care precizează că primarii sunt autorități executive. Se susține că art. 5 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 prevede că atribuțiile și competențele autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege, iar Legea nr. 10/2001 la art. 20 pct. 3, specifică, că în cazul primarilor, restituirea înlătură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor.

Recursul este nefondat. Este necesar ca mai înainte de a fi analizate susținerile din recurs a se vedea care este obiectul acțiunii întemeiate pe prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001. În acest sens este de reținut că reclamanta, deși invocă ca temei de drept Legea nr. 10/2001, prin prezenta acțiune nu solicită restituirea imobilului din Brașov preluat de stat în anul 1959 prin transformarea unor cooperative meșteșugărești în unități productive de stat, ci doar să se constate că A.T.C.O.M. Brașov este aceeași persoană juridică cu U.R.C.M. Brașov, apreciind că izvorul de drept al acestei acțiuni este lit. c) a art. 3 din Legea nr. 10/2001. În continuare reclamanta își creează un cadru procesual pe care-l apreciază ca fiind legal, judecându-se „în contradictoriu cu primăria municipiului Brașov cabinet primar, Comisia de aplicare Legii nr. 10/2001.

Este de reținut că dovada continuității persoanelor juridice se face cu o hotărâre judecătorească, prin care se constată că este aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă” [lit. c) din Legea nr. 10/2001] iar acțiunea în constatare care are această finalitate nu se judecă în contradictoriu cu Primăria, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 pentru că în primul rând nu există nici un raport juridic cu aceasta și în al doilea rând pentru toate considerentele amplu dezvoltate de către instanța de apel, când a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a lipsei capacității de folosință a pârâtei.

În consecință susținerea recurentei că, în conformitate cu prevederile art. 20 pct. 3 din Legea nr. 10/2001, în cazul primarilor, restituirea în natură sau prin echivalent se face de către persoana îndreptățită, se face prin dispoziție motivată a primarilor, este riguros exactă, însă nu au nici pertinența și nici concludența în prezenta cauză în care nu se solicită restituirea imobilului, ci se solicită ca pe calea unei acțiuni în constatare (care să se soluționeze cu o altă pârâtă în contradictoriu) să se stabilească dacă reclamanta este succesoarea fostei U.R.C.M. Brașov. Astfel fiind, față de considerentele mai înainte arătate, urmează a constata că nici una din criticile formulate de către recurentă nu sunt fondate, instanța de apel constatând legal și temeinic că pârâta nu are calitate procesual pasivă și nici capacitate de folosință, motiv pentru care urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanta A.T.C.O.M. Brașov împotriva deciziei nr. 90 Ap din 8 octombrie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică astăzi, 12 aprilie 2005.