ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2899/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

14 mai 2003 sub nr. 1518 pe rolul Tribunalului Brașov reclamanta A.T.C.O.M.

Brașov, în contradictoriu cu Primăria municipiului Brașov, Comisia de aplicare

a Legii nr. 10/2001 a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va

pronunța să constate că este aceeași persoană cu U.R.C.M. Brașov care, în anul

1968 și-a încetat activitatea. Ca temei de drept al acțiunii se invocă art. 3

lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Tribunalului Brașov, prin sentința

civilă nr. 253 din 20 iunie 2003 admite acțiunea formulată de către reclamantă

și constată că reclamanta este aceiași persoană juridică cu fosta U.R.C.M. Brașov.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 63371968 a fostului comitet

executiv al U.C.C.M. Brașov începând cu data de 1 aprilie 1968 încetează

activitatea U.R.C.M. Brașov.

S-a mai reținut că prin decizia nr. 27/1992

emisă de Uniunea centrală a cooperativelor meșteșugărești se recunoaște

înființarea A.T.O.C.M. Brașov, care, în statutul asociației, prevede că aceasta

este o persoană juridică română, succesoare de drept a Uniunii județene a

cooperativelor meșteșugărești și este proprietara patrimoniului acesteia, rămas

după repartizarea cotei de 30% personalului existent la 31 martie 1991.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de apel, se

invocă excepțiile privind lipsa capacității procesului de folosință și lipsa

capacității procesual pasive, în baza prevederilor art. 41 C. proc. civ. și

art. 91 din Legea nr. 215/2001.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia

civilă nr. 90 din 8 octombrie 2003, a admis excepțiile lipsei capacității

procesuale de folosință și a lipsei calității procesual pasive a pârâtei.

A admis apelul declarat de către

pârâtă formulat împotriva sentinței civile nr. 253/2003 a Tribunalului Brașov,

pe care o schimbă în tot și respinge acțiunea formulată de către reclamantă.

S-a reținut de către instanța de

apel că Legea nr. 215/2001 care reprezintă cadrul legal în materia

administrației publice locale, nu cuprinde nici-o dispoziție în sensul acordării

personalității juridice primăriei, însă, în același timp prevede în art. 19 că

unitățile administrativ–teritoriale (comune, orașul, județul) sunt persoane

juridice cu patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

S-a mai reținut că în sistemul de

drept actual, primăria este o structură instituțională fără personalitate

juridică, iar conform dispozițiilor art. 41 alin. (1) C. proc. civ., ea nu poate

sta ca parte în procesul civil.

Împotriva acestei decizii a

instanței de apel a declarat recurs reclamanta invocând motivul prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că instanța a făcut o aplicare greșită

a legii întrucât conform art. 41 alin. (2) C. proc. civ. „asociațiile sau

societățile care nu au personalitate juridică post sta în judecată ca pârâte,

dacă au organe proprii de conducere”, ori în cazul în speță Primarul este organ

de conducere.

Acest lucru rezultă, arată

recurenta, din prevederile art. 21 pct. 2 din Legea nr. 215/2001în care

precizează că primarii sunt autorități executive.

Se susține că art. 5 alin. (1) din

Legea nr. 215/2001 prevede că atribuțiile și competențele autorităților administrației

publice locale se stabilesc numai prin lege, iar Legea nr. 10/2001 la art. 20

pct. 3, specifică, că în cazul primarilor, restituirea înlătură sau prin

echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a

primarilor.

Recursul este nefondat.

Este necesar ca mai înainte de a fi

analizate susținerile din recurs a se vedea care este obiectul acțiunii

întemeiate pe prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

În acest sens este de reținut că

reclamanta, deși invocă ca temei de drept Legea nr. 10/2001, prin prezenta

acțiune nu solicită restituirea imobilului din Brașov preluat de stat în anul

1959 prin transformarea unor cooperative meșteșugărești în unități productive

de stat, ci doar să se constate că A.T.C.O.M. Brașov este aceeași persoană

juridică cu U.R.C.M. Brașov, apreciind că izvorul de drept al acestei acțiuni

este lit. c) a art. 3 din Legea nr. 10/2001.

În continuare reclamanta își creează

un cadru procesual pe care-l apreciază ca fiind legal, judecându-se „în contradictoriu

cu primăria municipiului Brașov cabinet primar, Comisia de aplicare Legii nr. 10/2001.

Este de reținut că dovada

continuității persoanelor juridice se face cu o hotărâre judecătorească, prin

care se constată că este aceeași persoană juridică cu cea desființată sau

interzisă” [lit. c) din Legea nr. 10/2001] iar acțiunea în constatare care are

această finalitate nu se judecă în contradictoriu cu Primăria, Comisia de

aplicare a Legii nr. 10/2001 pentru că în primul rând nu există nici un raport

juridic cu aceasta și în al doilea rând pentru toate considerentele amplu

dezvoltate de către instanța de apel, când a admis excepțiile lipsei calității

procesuale pasive și a lipsei capacității de folosință a pârâtei.

În consecință susținerea recurentei

că, în conformitate cu prevederile art. 20 pct. 3 din Legea nr. 10/2001, în

cazul primarilor, restituirea în natură sau prin echivalent se face de către

persoana îndreptățită, se face prin dispoziție motivată a primarilor, este

riguros exactă, însă nu au nici pertinența și nici concludența în prezenta

cauză în care nu se solicită restituirea imobilului, ci se solicită ca pe calea

unei acțiuni în constatare (care să se soluționeze cu o altă pârâtă în

contradictoriu) să se stabilească dacă reclamanta este succesoarea fostei

U.R.C.M. Brașov.

Astfel fiind, față de considerentele

mai înainte arătate, urmează a constata că nici una din criticile formulate de

către recurentă nu sunt fondate, instanța de apel constatând legal și temeinic

că pârâta nu are calitate procesual pasivă și nici capacitate de folosință,

motiv pentru care urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de

reclamanta A.T.C.O.M. Brașov împotriva deciziei nr. 90 Ap din 8 octombrie 2003

a Curții de Apel Brașov, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică astăzi, 12 aprilie 2005.