ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5434/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiune reclamanta SC L. SA

aflată în faliment prin lichidator judiciar SC C.V.C. SRL, a chemat în judecată

pârâta P.C.M., solicitând să fie obligată la plata sumei de 2.033.141.840 lei,

reprezentând: 2.591.445.522 lei contravaloare subvenție căldură și apă menajeră

actualizată (1.187.250.300 lei contravaloare și 404.195.222 lei actualizare) și

441.696.318 lei contravaloare prestări servicii neachitate, suma totală urmând

să se distribuie creditorilor înregistrați în dosarul nr. 307/2001 în procedura

de faliment.

Prin sentința nr. 406 din 9 iunie

2004 a Tribunalului Gorj acțiunea a fost admisă în parte și pârâta obligată la

plata sumei de 1.898.770.148 lei despăgubiri și 49.132.701 lei cheltuieli de

judecată.

Pentru a hotărî astfel instanța a

avut în vedere actele depuse de părți și expertiza contabilă efectuată reținând

că se datorează 1.457.073.830 lei (actualizată) cu titlu de subvenție conform H.G.

nr. 724/2001 și 441.696.318 lei (actualizată) reprezentând prestări servicii

recunoscute de pârâtă.

Apelul declarat de pârâtă împotriva

sentinței menționate a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Craiova, secția

comercială, prin decizia nr. 417 din 29 octombrie 2004.

S-a reținut, de către instanța de

apel, că expertiza contabilă dispusă, pe baza fișelor întocmite și facturile

către asociațiile de locatari, a stabilit cantitatea agentului termic livrat și

contravaloarea la care se adaugă diferențele dintre prețul de referință și

prețul de producție care constituie subvenție acordată conform H.G. nr.

724/2001.

Împotriva deciziei menționate,

pârâta a declarat recurs prin care a susținut că fără temei a fost obligată la

plata subvențiilor pentru căldură, întrucât reclamanta nu a făcut dovada

cumpărării combustibilului necesar nici în valoare de 2.808.000.000 lei.

Recursul este nefondat.

Refuzul plății s-a datorat faptului

că pârâta avea prevăzută în bugetul local o sumă limitată, de 2.009.000.000 lei

pentru subvenții, iar pe de altă parte, reclamanta nu a făcut dovada că a

livrat agentul termic și s-a aprovizionat cu combustibil.

Criticile, privesc situații de fapt

care nu se încadrează în art. 304 C. proc. civ., recurenta neinvocând motive de

nelegalitate, astfel cum sunt prevăzute în pct. 1-9 ale dispoziției legale

menționate.

Apărările privind nefurnizarea

agentului termic, neaprovizionarea reclamantei cu combustibil, au fost

înlăturate întemeiat, conform înscrisurilor depuse la dosar, analizate de

expertiza contabilă dispusă în cauză.

Astfel fiind, hotărârea atacată

fiind temeinică și legală, recursul urmează să fie respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâta P.C.M., împotriva deciziei nr. 417 din 29 octombrie 2004 a

Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 15 noiembrie 2005.