ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3247/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3247/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la
data de 15 noiembrie 2004, reclamanta S.N. R. SA, sucursala Timișoara, a
solicitat anularea deciziei nr. 319/2004, emisă de Agenția Națională de
Administrare Fiscală și a notei de constatare din data de 28 iunie 2004, a Direcției
Generale a Finanțelor Publice Timiș.
S-a solicitat și suspendarea
executării acestor acte, în baza art. 9 din Legea nr. 29/1990, arătând că
reclamanta ar intra în încetare de plăți, dacă s-ar porni executarea silită.
Prin încheierea din data de
17 ianuarie 2005, pronunțată în dosarul nr. 10.299/2004, al Curții de Apel
Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, cererea a fost
admisă.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs în termen, Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș, în
nume propriu și în numele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, arătând
că încheierea este nelegală și netemeinică.
Verificând cauza, în funcție
de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 304
1
C. proc.
civ., Curtea constată că recursul este fondat.
Potrivit art. 9 din Legea nr.
29/1990, suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă în
cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente.
În cauza de față nu se
impunea admiterea cererii, deoarece nu este un caz bine justificat în sensul
legii. Nu s-a demonstrat o atare situație și nici instanța nu a motivat luarea
măsurii de suspendare a executării actelor atacate.
În situația în care reclamantei
i s-ar respinge acțiunea în anulare, paguba ce s-ar produce în patrimoniul său,
va fi mult mai mare prin adiționarea majorărilor de întârziere și a altor
datorii fiscale; iar în situația în care acțiunea sa va fi admisă, sumele
reținute le va putea recupera.
Având în vedere că din
actele dosarului nu rezultă că sunt întrunite cerințele art. 9 din Legea nr. 29/1990,
recursul va fi admis, încheierea se va casa și se va respinge cererea, ca
neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș, în nume propriu și în
numele Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare
Fiscală, împotriva încheierii din 17 ianuarie 2005 a Curții de Apel Timișoara,
secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 10.229/C.A./2002.
Modifică încheierea atacată
și respinge cererea formulată de reclamanta S.N. R. SA, sucursala D.R.
Timișoara.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 mai 2005.