ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5689/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5689/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată în
ședința din Camera de Consiliu de la 8 decembrie 2004 de Judecătoria sectorului
3 București a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite
formulate de creditorul SC D.A. SA cu sediul social în Craiova Județul Dolj, cu
privire la debitorul SC F. SRL cu sediul social în București, ca prescrisă.
În fundamentarea acestei soluții s-a
reținut că, potrivit art. 405 C. proc. civ., dreptul de a cere executarea
silită se prescrie în termen de 3 zile dacă legea nu prevede altfel, iar termenul
de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere
executare silită. Potrivit actelor existente la dosar, data începerii
termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită este de 13
noiembrie 2001, respectiv data pronunțării sentinței civile nr. 8898 din 13
noiembrie 2001 a Tribunalului București, secția comercială, dată de la care a
devenit executorie. Termenul de prescripție sa împlinit la data de 13 noiembrie
2004, iar cererea de executare silită a fost depusă la B.E.J. la data de 24
noiembrie 2004.
Curtea de Apel București, secția a
V-a comercială, prin decizia comercială nr. 434 din 20 mai 2005 a respins ca
nefondat apelul declarat de apelanta SC D.A. SA, împotriva încheierii de
ședință din 8 decembrie 2004 a Judecătoriei sectorului 3 București, stabilind
în esență că hotărârea în temeiul cărei apelanta a solicitat încuviințarea
executării silite este pronunțată în materie comercială, fiind supusă numai
căii de atac a recursului, devenind astfel executorie. Potrivit art. 405 alin.
(2) C. proc. civ., termenul pentru exercitarea dreptului de a cere executarea
silită începe să curgă de la data nașterii acestui drept, respectiv de la data
când hotărârile devin definitive.
Împotriva deciziei comerciale nr. 437
din 20 mai 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a
comercială, a promovat recurs creditoarea SC D.A. SA Craiova, care a criticat
această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate, sub aspectele că hotărârea
pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea și
aplicarea greșită a legi, prin aceea că dreptul de a cere executarea silită a
debitoarei SC F. SRL nu s-a născut odată cu momentul pronunțării sentinței care
nu era nici măcar redactată, ci de la data când această sentință a fost
comunicată părților, respectiv 10 ianuarie 2002, fiind invocat ca temei de
drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând materialul
probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de
recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat
recursul declarat de creditoarea SC D.A. SA, pentru următoarele considerente.
Este de necontestat că B.E.J. R.I.C.,
prin adresa din 24 noiembrie 2004 înregistrată la Judecătoria sectorului 3.
Biroul executări silite la 29 noiembrie 2004, a solicitat pentru creditoarea SC
D.A. SA încuviințarea executării silite prin urmărire imobiliară a creanței de
22.215 dolari S.U.A. și 21.013.987 lei, stabilită prin titlul executoriu
sentința civilă nr. 8898 din 13 noiembrie 2001, pronunțată de Tribunalul
București, secția comercială, în dosarul nr. 7734/2001, împotriva debitoarei SC
F. SRL București.
Amplu argumentat și bine documentat,
instanțele judecătorești anterioare, au stabilit adevăratele raporturi juridice
dintre părți, făcând aplicarea dispozițiilor art. 405 C. proc. civ., constatând
că prin împlinirea termenului de prescripție, titlul executoriu în speță și-a
pierdut puterea executorie. Apare nejustificată critica din motivele de recurs,
în conformitate cu care dreptul de a cere executarea silită s-a născut odată cu
data când a fost comunicată sentința, deoarece, cadrul legal la momentul
respectiv, stipula expres, potrivit art. 376 și art. 720
8
C. proc.
civ., că hotărârea era executorie, termenul de recurs nu era suspensiv de
executare. Mai mult, din conținutul dispozițiilor art. 405 pct. 2 C. proc. civ.,
în mod evident reiese că termenul de prescripție începe să curgă de la data
când se naște dreptul de a cere executarea silită.
Rațiunile juridice expuse determină
ca toate criticile formulate în cererea de recurs de creditoarea SC D.A. SA, cu
sediul în Craiova, să fie înlăturate ca neîntemeiate, urmând a se respinge ca
nefondat recursul, nefiind îndeplinite nici una din cerințele art. 304 C. proc.
civ., menținând ca legală și temeinică decizia nr. 434 din 20 mai 2005,
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de creditoarea
SC D.A. SA Craiova, împotriva deciziei nr. 437 din 20 mai 2005 a Curții de Apel
București, secția a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 25 noiembrie 2005.