ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 984/2006

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 256 din 20

iulie 2005, au fost condamnați inculpații:

-

M.D.R.

,

pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

b) și )c teza I alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

a) și b) C. pen., la două pedepse de câte 10 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa de 10 ani închisoare sporită cu 2 ani, în total 12 ani

închisoare.

S-a dispus menținerea liberării

condiționate în privința restului neexecutat de 374 zile din pedeapsa de 3 ani

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 334/2001 al Judecătoriei

Constanța.

-

C.F.I.,

pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

b) și c) teza I, alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen., la două pedepse de câte 10 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute

pedeapsa de 10 ani închisoare sporită cu 2 ani, în total 12 ani închisoare.

-

P.C.G.,

pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

b) și c) teza 1, alin. (2

1

) lit. a) C. pen., la două pedepse de câte

10 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa de 10 ani închisoare sporită cu 2 ani, în total 12 ani

închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a dispus

revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare

aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 99/2002 a Judecătoriei Deta,

urmând ca aceasta să fie executată pe lângă pedeapsa dispusă în prezenta cauză.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest preventiv a inculpaților P.C.G. și C.F.I., iar în baza

art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 23 august 2004 pentru inculpatul C.F.I.

și de la 24 august 2004 pentru inculpatul P.C.G.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 998

și 1003 C. civ., inculpații au fost obligați să plătească în solidar părții

civile A.A.H. suma de 400 dolari S.U.A. sau echivalentul în lei la data

executării sentinței.

În baza art. 118 lit. d) C. pen.,

s-a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de 320 dolari S.U.A. sau

a echivalentului în lei la data executării sentinței.

În baza art. 191 C. proc. pen.,

inculpații M.D.R. și P.C.G. au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat

în sumă de câte 500 lei, iar inculpatul C.F.I. la 450 lei.

S-a dispus plata din fondurile

Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Arad a sumei de 120 lei.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Cetățenii somalezi A.A.H., A.A.A. și

S.L.A. au pătruns ilegal în România, fiind cazați la Centrul pentru refugiați

București.

Inculpații M.D.R., C.F.I. și P.C.G.

au hotărât să își procure mijloacele de existență promițând cetățenilor străini

refugiați în România că îi vor ajuta să treacă fraudulos frontiera, urmând ca

pe traseu să îi deposedeze de bani.

Pe data de 6 august 2003, inculpații

au condus părțile vătămate până în apropierea localității C.C., unde au intrat

într-un lan de porumb.

Cei trei cetățeni somalezi au fost

atacați de inculpați, partea vătămată S.L.A. reușind să fugă.

În urma agresiunii fizice exercitate

asupra lor, partea vătămată A.A.H. a suferit leziuni traumatice care au

necesitat 6-8 zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată A.A.A. 15 zile de

îngrijiri medicale.

Inculpații au sustras de la cele

două părți vătămate suma totală de 1360 dolari S.U.A.

Situația de fapt și vinovăția

inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: proces-verbal de constatare, declarațiile părților vătămate,

declarațiile martorilor S.D., D.I., S.M., V.V.T., O.I.H., F.I., S.L.A.,

procese-verbale de recunoaștere din grup și de pe planșe fotografice, acte

medico-legale, declarațiile inculpaților.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 377/ A din 10 noiembrie 2005, a respins, ca nefondate,

apelurile inculpaților M.D.R., C.F.I., P.C.G.

S-a dedus prevenția la zi pentru

inculpații P.C.G. și C.F.I., măsura arestării preventive fiind menținută.

S-a constatat că inculpatul M.D.R.

este arestat în altă cauză.

Inculpații au fost obligați la câte

150.000 lei cheltuieli judiciare statului, onorariul apărătorului din oficiu al

inculpatului C.F.I. în sumă de 100 lei fiind avansat din fondul Ministerului

Justiției.

Instanța de control judiciar a

constatat că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute

în sarcina lor, iar pedepsele ce le-au fost aplicate au fost temeinic

stabilite.

Împotriva acestei decizii penale au

declarat recurs în termen legal inculpații C.F.I., M.D.R. și P.C.G.

Inculpatul C.F.I. a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și, în principal,

achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin.

(1) lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, a solicitat

reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Inculpații M.D.R. și P.C.G. au

solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor pronunțate și reducerea

cuantumului pedepselor aplicate.

În ultimul cuvânt, inculpatul P.C.G.

a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina

sa, arătând că el nu a lovit victimele.

Temeiurile juridice ale recursurilor

sunt dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 18, 17

1

, 14 C.

proc. pen.

Examinând recursurile, Înalta Curte

de Casație și Justiție constată că acestea nu sunt fondate.

Din analiza materialului probator

administrat în cauză, Curtea constată că instanțele de judecată au reținut în

mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, dând faptelor săvârșite

de aceștia încadrarea juridică legală și temeinică.

Participarea inculpatului C.F.I. la

săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie a fost stabilită fără dubiu, el fiind

indicat ca unul din autori de către cetățenii somalezi A.A.H. și S.L.A.

De asemenea, martorul S.D. i-a

identificat, cu ocazia recunoașterii din grup, pe inculpații C.F.I. și P.C.G.

ca fiind cei pe care i-a transportat cu taxiul în noaptea de 6/7 august 2003,

la Chișineu Criș.

Inculpații M.D.R. și P.C.G. au

arătat că au săvârșit fapta împreună cu inculpatul C.F.I., motivând revenirile

la aceste declarații prin influențele care s-au exercitat asupra lor pentru

a-și modifica depozițiile.

Instanța de fond a verificat și

alibiul invocat de inculpatul C.F.I. și a constatat că acesta nu îl exclude de

la participarea la săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie.

Pentru aceste considerente, critica

formulată de inculpatul C.F.I. cu privire la greșita sa condamnare se dovedește

a fi nefondată și urmează a fi respinsă.

Neîntemeiată se dovedește a fi și

critica formulată de inculpatul P.C.G. privind schimbarea încadrării juridice,

întrucât toate probele administrate în cauză dovedesc că părțile vătămate, ca

urmare a acțiunii organizate și desfășurate în comun de cei trei inculpați, au

suferit leziuni traumatice ca urmare a violențelor exercitate asupra lor pentru

a fi deposedați de bani.

În aceste condiții, încadrarea

juridică dată faptelor săvârșite ca fiind infracțiuni de tâlhărie este justă și

în deplină concordanță cu situația de fapt stabilită și probele administrate.

Cât privește modul de

individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, Curtea constată că acesta

corespunde criteriilor generale stabilite de art. 72 C. pen.

Inculpații au săvârșit două

infracțiuni de tâlhărie concepute și realizate într-un mod care dovedește un

real pericol social al faptei și făptuitorilor. Aceștia sunt persoane care au

mai înfrânt dispozițiile legii penale, dovedind perseverență în activitatea

infracțională, au avut o atitudine nesinceră sau oscilantă pe parcursul

procesului penal.

Pedepsele ce le-au fost aplicate se

dovedesc necesare, prin cuantum și modalitate de executare, resocializării și

reeducării inculpaților în spiritul respectării valorilor sociale încălcate.

Pentru aceste motive, recursurile

inculpaților urmează a fi respinse ca nefondate.

Timpul arestului preventiv se va

deduce din durata pedepselor aplicate de la 23 august 2004 la zi, pentru

inculpatul C.F.I. și de la 24 august 2004 la zi, pentru inculpatul P.C.G.

Curtea constată că inculpatul M.D.R.

este arestat în altă cauză.

Recurenții inculpați vor fi obligați

la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile apărătorului desemnat

din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând și dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și art.

88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații C.F.I., M.D.R. și P.C.G. împotriva deciziei penale nr. 377/

A din 10 noiembrie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului C.F.I., durata arestării preventive de la 23 august 2004 la 15

februarie 2006, iar din pedeapsa aplicată inculpatului P.C.G. de la 24 august

2004 la 15 februarie 2006.

Constată că inculpatul M.D. este

arestat în altă cauză.

Obligă recurenții inculpați la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 220 lei, din care

onorariile apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 100 lei, se vor

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 februarie 2006.