ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 37/2006

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 14 decembrie

2005 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. 1201/P/Ap/2005,

s-a dispus, printre altele, menținerea arestării preventive a inculpatului D.A.

pe o perioadă de 60 de zile.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut, în esență, că temeiurile care au determinat arestarea se

menține și justifică în continuare privarea de libertate a acestuia, natura și

gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat în primă instanță demonstrând

pericolul pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri

inculpatul a declarat recurs prin care a solicitat judecarea în stare de

libertate întrucât nu prezintă pericol social.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 300

2

C.

proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal

sesizată, este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și

temeinicia arestării preventive, judecând potrivit art. 160

b

.

Conform acestui din urmă text, când

instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impune în

continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice

privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea

arestării preventive.

Curtea de Apel Brașov s-a conformat

acestor texte de lege și a menținut arestarea preventivă a inculpatului care a

fost trimis în judecată pentru o infracțiune pentru care legea prevede o

pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și a constatat că există motive

verosimile de a lămuri că a săvârșit fapta.

În speță, inculpatul a fost

condamnat de Tribunalul Covasna, la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru

tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav.

Ca atare, recursul declarat de

inculpat nu este fondat și în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va fi respins.

Conform art. 192 alin. (2) din

același cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.A. împotriva încheierii din 14 decembrie 2005 pronunțată

de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. 1201/P/ap/2005.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limba

maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

ianuarie 2006.