ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 36/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 36/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 14
decembrie 2005, Curtea de Apel Brașov, secția penală, dată în dosarul nr. 1238/P/Ap/2005,
s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului C.R.
Pentru a pronunța astfel, instanța
de apel, verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a
inculpatului C.R., a constatat că măsura a fost luată cu respectarea
dispozițiilor legale în materie și se impune menținerea ei, întrucât subzistă
temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Împotriva acestei încheieri de ședință
a declarat, în termen legal recurs inculpatul C.R.
Examinând recursul declarat de
inculpatul C.R. prin prisma dispozițiilor art. 385
6
, cu referire la art.
141 C. pen., Înalta Curte apreciază recursul inculpatului declarat împotriva încheierii
de ședință din 14 decembrie 2005 ca fiind nefondat pentru considerentele ce
urmează:
Prin sentința penală nr. 538/ S din
14 octombrie 2005 a Tribunalului Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr.
1851/2005, a fost condamnat inculpatul C.R., pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c), alin. (2
1
) lit. a) C.
pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la o pedeapsă de 7 ani închisoare.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat
liberarea condiționată din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată
prin sentința penală nr. 121/1999 a Tribunalului Brașov și s-a contopit restul
de 477 zile închisoare rămas neexecutat, cu pedeapsa aplicată prin prezenta
hotărâre pentru ca în final, inculpatul să execute 7 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., i s-a
interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) și e) C.
pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a scăzut
din pedeapsa aplicată, reținerea și arestarea preventivă a inculpatului,
începând cu data de 4 august 2005 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., a
fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.
S-a constatat că partea vătămată nu
s-a constituit parte civilă în cauză, iar prejudiciul a fost recuperat în
natură.
În baza art. 118 lit. d) C. proc.
pen., a fost confiscată de la inculpat suma de 3 lei (RON).
În baza art. 189 C. proc. pen., a
fost suportată din fondul Ministerului Justiției suma de 240 lei (RON),
reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, ce se virează către Baroul de
Avocați Brașov.
În baza art. 191 C. proc. pen., a
fost obligat inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum
de 600 lei (RON).
Pentru a pronunța această sentință,
instanța a reținut că fapta inculpatului C.R., care împreună cu o altă
persoană, pe timp de noapte și în loc public, a sustras de la partea vătămată S.S.
un telefon mobil, o cutie cu sare și suma de 30.000 lei, iar pentru a-și
asigura scăparea a exercitat violențe asupra acesteia, cauzându-i leziuni
corporale vindecabile în 12-14 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit.
b) și a alin. (2
1
) lit. a) C. pen.
La încadrarea juridică s-a reținut
că starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., raportat la
condamnarea la o pedeapsă de 7 ani închisoare suferită de inculpat prin
sentința penală nr. 121/1999 a Tribunalului Brașov, din executarea căreia a
fost eliberat condiționat, rămânându-i un rest neexecutat de 477 zile.
Împotriva sentinței mai sus arătate
a declarat apel inculpatul C.R., apel ce a fost înregistrat pe rolul Curții de
Apel Brașov, secția penală, sub nr. 1238/P/2005, fiind menținută arestarea
preventivă a acestuia.
În conformitate cu art. 300
2
C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 102/2003, în cauzele în
care inculpatul este arestat instanța legal sesizată este datoare să verifice,
în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive procedând
conform art. 160
b
C. proc. pen.
Dacă instanța constată că temeiurile
care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri
noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea
arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanța constată că temeiurile
care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că
există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, instanța dispune,
prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Înalta Curte consideră că în mod corect
instanța de apel a apreciat că în cauză subzistă temeiurile arestării
preventive în raport de pericolul concret pe care îl reprezintă lăsarea în
libertate a inculpatului C.R. pentru ordinea publică, de natura infracțiunilor
reținute în sarcina acestuia, încât măsura arestării preventive este în
concordanță cu dispozițiile art. 5 paragraful 3 C.E.D.O. și cu exigențele
prevederilor legale cuprinse în C. proc. pen., în această materie.
De asemenea, în mod corect s-a
apreciat de către instanța de apel că, și, în condițiile menținerii prezumției de
nevinovăție până la condamnarea definitivă a inculpatului, față de modul concret
de săvârșire a faptelor și persoana acestuia, în acest moment procesual se
justifică menținerea măsurii arestării preventive.
Astfel, Înalta Cutre consideră că
încheierea din 14 decembrie 2005 a Curții de Apel Brașov, secția penală, prin
care s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului C.R. este legală și
temeinică.
Obligă recurentul inculpat la plata
cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei, din care onorariul
cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul C.R. împotriva încheierii din 14 decembrie 2005, pronunțată
de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. 1238/P/ap/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata
cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei, din care onorariul
cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5
ianuarie 2006.