ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5456/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 7 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. 510/P/2005, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului O.V. S-a reținut că măsura arestării preventive s-a luat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale raportate la starea de fapt cu care a fost sesizată instanța, constatându-se legalitatea ei. Totodată, Curtea de Apel Brașov, secția penală, a apreciat că sentința penală nr. 185/ S din 23 martie 2005 a Tribunalului Brașov, secția penală, prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 176 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

și la pedeapsa complementară, prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, nu alterează prezumția de nevinovăție, iar limitarea libertății persoanei se încadrează în limitele legii. S-a apreciat că temeiurile de fapt și de drept nu s-au modificat ori încetat și prin urmare s-a menținut starea de arest a inculpatului. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul. Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată următoarele: Încheierea recurată a fost pronunțată în cadrul verificării periodice de către instanță a legalității și temeiniciei arestării preventive după înregistrarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și de inculpatul O.V.

împotriva sentinței penale nr. 185/ S din 23 martie 2005 a Tribunalul Brașov, prin care acesta a fost condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 174 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 71, 64 C. pen. Înalta Curte constată că în mod corect instanța de apel a reținut că se mențin temeiurile care au determinat arestarea preventivă și anume faptul că pedeapsa prevăzută de lege depășește 4 ani închisoare și că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol pentru ordinea publică. În consecință, recursul inculpatului se va respinge, ca nefondat, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.V. împotriva încheierii din 7 septembrie 2005 a Curții de Apel Brașov, secția penală. Obligă pe recurent la plata sumei de 80 ron, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 20 ron, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 septembrie 2005 .