ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3479/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din cameră de consiliu, pronunțată în dosarul nr. 3850/2004 la 4 iunie 2004, Judecătoria Vaslui a admis cererea creditoarei M.F. și a dispus încuviințarea executării silite a sentinței penale nr. 1311/2002 a Judecătoriei sector 3 București împotriva debitorului B.V. Apelul debitorului a fost respins prin decizia civilă nr. 1316 din 10 septembrie 2004 a Curții de Apel Iași. Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut că nu este întemeiată critica apelantului referitoare la faptul că încheierea a fost comunicată la domiciliul părinților săi și nu la adresa sa din București. Nulitatea invocată este una relativă și, chiar dacă încheierea a fost comunicată la un loc de reședință (casa părinților), debitorul a uzat în termen legal de calea de atac a apelului, nefiind astfel prejudiciat.

Apelantul nu a adus argumente care să formeze instanței de apel convingerea că hotărârea este nelegală, în condițiile în care cerințele legate de existența titlului executoriu, investit cu formulă executorie și a cererii de executare silită, au fost îndeplinite. Împotriva acestei decizii, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs debitorul. Recursul este nul. Potrivit dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor, iar conform art. 303 alin. (1) din cod, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs. Prin cererea de declarare a recursului, debitorul arată că decizia Curții de Apel Iași este nelegală și netemeinică, motivele de recurs urmând a fi depuse în termenul prevăzut de lege.

În această situație, recurentul trebuia să se conformeze dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ. și să depună motivele în interiorul termenului de 15 zile, socotit de la comunicarea hotărârii. În ciuda mențiunilor din cererea de recurs, debitorul nu a depus nici în termenul de declarare a recursului și nici ulterior motivele de recurs și dezvoltarea lor, ceea ce atrage nulitatea recursului declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Constată nul recursul declarat de debitorul B.S.V. împotriva deciziei civile nr. 1316 din 10 septembrie 2004 a Curții de Apel Iași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 aprilie 2005.