ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.05.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4000/2005

HOTĂRÂRE
16.05.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4000/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

14 ianuarie 2003, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a solicitat

instanței să dispună anularea extrasului de C.F. Brașov din 20 octombrie 1997,

întocmit în fals de P.M., față de care s-a dispus scoaterea de sub urmărirea

penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

Ulterior, reclamantul a introdus în cauză pe pârâții I.G.O.,

I.E., R.Ș. și B.R.D., primii doi figurând în cartea funciară falsificată în

calitate de proprietari, cel de-al treilea ca reclamant în acțiunea în

pretenții împotriva soților Iliescu, menționat de asemenea în cartea funciară,

iar B.R.D. ca persoană prejudiciată prin întocmirea în fals a cărții funciare.

Judecătoria Brașov, prin sentința

civilă nr. 7568 din 15 septembrie 2003, a admis excepția lipsei calității

procesuale active a reclamantului și a respins, pe acest temei, acțiunea

formulată și precizată introdusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov

împotriva pârâților I.G.O., I.E., P.M.V. și B.R.D. Brașov.

În motivarea sentinței s-a reținut

că reclamantul nu are calitate procesuală activă deoarece acțiunea promovată

are ca scop protejarea unui interes particular, anume a soților I. și nu un

interes general, al societății, la care se referă art. 130 alin. (1) din

Constituție.

Soluția a fost confirmată de Curtea

de Apel Brașov, secția civilă, care prin decizia nr. 117/A din 16 februarie 2004

a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria

Brașov.

În argumentarea soluției, instanța

de apel a arătat că dreptul procurorului de a promova acțiunea civilă este

limitat la apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale

persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, conform art. 45 C. proc.

civ., iar acțiunea din prezenta cauză nu se încadrează în nici una din

ipotezele înscrise în dispoziția legală evocată.

S-a respins susținerea apelantului

privind incidența prevederilor art. 184 C. proc. civ., care nu sunt aplicabile

în cauză.

Împotriva deciziei a declarat recurs

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., întrucât hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a

legii.

Potrivit prevederilor art. 45 C.

proc. civ., Ministerul Public poate porni acțiunea civilă, pe lângă cele trei

ipoteze enunțate în textul de lege, și în alte cauze expres prevăzute, iar

printre acestea se înscrie dispoziția cuprinsă în art. 348 C. proc. pen.,

potrivit căreia instanța se pronunță cu privire la desființarea totală sau

parțială a unui înscris.

Din coroborarea prevederilor legale

evocate, raportate de art. 184 C. proc. civ., se desprinde concluzia că

Ministerul Public, prin parchet, are calitatea procesuală activă în a promova

acțiunea în anularea actului falsificat.

Se solicită admiterea recursului,

casarea deciziei atacate, admiterea apelului și schimbarea sentinței, în sensul

admiterii acțiunii.

Recursul este nefondat.

În conformitate cu prevederile art.

45 alin. (1) C. proc. civ., Ministerul Public poate porni acțiunea civilă ori

de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime

ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum

și în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Cu referire la această din urmă

categorie de acțiuni, recurentul a invocat dispozițiile art. 348 C. proc. pen.

Textul de lege sus-menționat,

înscris în Codul de procedură penală sub denumirea „rezolvarea din oficiu a

reparării pagubei”, reglementează obligația instanței de a se pronunța asupra

reparării pagubei în cazurile prevăzute în art. 17, iar în celelalte cazuri

numai cu privire la restituirea lucrului, desființarea totală sau parțială a

unui înscris și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.

Toate ipotezele enunțate în textul

de lege arătat se referă la obligațiile instanței penale și nu la promovarea de

către procuror a acțiunii la instanța civilă, dispoziția legală evocată nu

aduce nici un argument în sprijinul recursului.

Tot astfel este și dispoziția

înscrisă în art. 184 C. proc. civ., evocată, în recurs, care, alături de art.

180-183 C. proc. civ., reglementează procedura înscrierii în fals, operație

care se declanșează numai atunci când partea interesată declară că un înscris

este plăsmuit. Procurorul nu are calitatea de a declanșa această procedură la

instanța civilă, chiar dacă acțiunea penală nu mai poate fi promovată sau

exercitată, așadar textul de lege nu constituie un suport în susținerea

afirmațiilor din recurs.

În ce privește procedura punerii în

executare a înscrisurilor declarate false, cum este cel din prezentul litigiu,

Codul de procedură penală prevede în art. 445 alin. (1) că dispoziția hotărârii

penale care declară un înscris ca fiind fals în tot sau în parte se execută sau

se pune în executare de către judecătorul delegat. Textul de lege se aplică și

în ipoteza declarării unui înscris ca fiind fals printr-o ordonanță de scoatere

de sub urmărirea penală, cum este cazul în litigiul de față.

În situația în care este necesar ca

despre înscrisul declarat fals să se facă mențiune în scriptele unei unități

dintre cele la care se referă art. 145 C. pen., i se trimite acesteia o copie

de pe hotărâre, dispune art. 445 alin. (4) C. proc. pen. Biroul de carte

funciară al Judecătoriei Brașov, fiind una dintre aceste unități, pentru

punerea în executare a dispoziției de anulare a înscrisului falsificat, trebuia

să se comunice acestuia ordonanța de scoatere de sub urmărirea penală a

învinuitului P.M.V.

Se conchide că, întrucât litigiul

este de drept privat și părțile interesate au legitimare procesuală activă și

nu există în prezentul litigiu nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 45 C.

proc. civ., Ministerul Public nu poate introduce acțiunea, așadar soluțiile

pronunțate sunt legale și recursul urmează a se respinge.

Respinge ca nefondat recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva deciziei nr. 117/Ap din 16

februarie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3398/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele Prin sentința civilă nr. 10050 din 21 noiembrie 2003 Judecătoria Brașov a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților N.M., N.A. și, pe c
ÎCCJ 2005-06-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4800/2005
de intimată a numitei B.A. - nu s-a avut în vedere existența procesului (înregistrat la data de 12 februarie 2003) în care M.N. și M. aveau calitatea de reclamanți iar Biroul de Carte Funciară Brașov avea calitatea de pârât obiectul fiind r
ÎCCJ 2006-04-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4090/2006
Biroul Notarului Public C.E., nu a avut calitatea de proprietar al imobilului înscris în C.F. Brașov, sub nr.top. 2068/5/2/3 și sub nr.top. 2068/6/2/3, la data trecerii acestuia în proprietatea statului. Împotriva acestei hotărâri a declara
ÎCCJ 2005-07-06
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5985/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 133 din 18 februarie 2004 pronunțată de Tribunalul Brașov au fost respinse excepțiile lipsa calității procesuale active a intimați
ÎCCJ 2008-04-08
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1397/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 814/ C din 12 octombrie 2005, Tribunalul Brașov a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta SC C. SRL Brașov în contr
Sursă