ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1820/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 23 iunie 2003 la Judecătoria Craiova reclamantul D.I. a chemat în judecată statul Român, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat la plata sumei de 10.000.000 lei Euro daune morale și materiale. În motivare a arătat că mamei sale defuncte i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 asupra unui teren în suprafață de 2,91 ha, dar ulterior prin adresa nr. 1340 din 26 august 1996 Consiliul local Amărăștii de Sus i-a retras dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 0,5304 ha fără a i se oferi o altă suprafață în locul acesteia fără a fi operată modificarea în registrul agricol.

Demersurile întreprinse de mama sa și ulterior decesului acestea de reclamant pentru respectarea dreptului de proprietate și pentru a i se repartiza o altă suprafață de teren nu au fost încununate de succes. Intrarea în legalitate s-a produs prin decizia primarului nr. 142 din 21 iunie 2000. Așa fiind, reclamantul solicită suma de 10.000.000 Euro despăgubire pentru daune morale și materiale create prin lipsirea de o suprafață de teren de 0,53 ha timp de 7 ani. Prin sentința civilă nr. 9222 din 26 septembrie 2003 Judecătoria Craiova și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Dolj, reținând că obiectul pricinii are o valoare mai mare de 1 miliard lei. Prin sentința civilă nr. 12 din 16 ianuarie 2004 Tribunalul Dolj a anulat acțiunea ca netimbrată, calificând acțiunea ca o acțiune civilă în pretenții, iar reclamantul nu s-a conformat obligației legale de a achita taxa judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a formulat apel susținând că în mod greșit acțiunea a fost anulată ca netimbrată. Reclamantul arată că o acțiune civilă întemeiată pe dispozițiile răspunderii civile delictuale, cum a reținut instanța, ci a formulat o acțiune civilă întemeiată pe dispozițiile respectării drepturilor omului. De asemenea, mai arată reclamantul că dintr-o eroare de dactilografiere a fost indicată suma de 10.000.000 Euro, el solicitând 10.000 Euro. Nu solicită prin cererea de chemare în judecată un drept patrimonial evaluabil în bani, ci critică faptul că nu a beneficiat de o judecată dreaptă. Prin decizia nr. 669 din 31 martie 2004 Curtea de Apel Craiova a respins apelul reținând în esență că în mod corect instanța de fond a calificat acțiunea ca o acțiune civilă în pretenții care nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs, reluând în esență criticile formulate în apel. Deși nu sunt indicate motivele de recurs conform art. 304 C. proc. civ., criticile formulate permit încadrarea în art.304 pct.9 C. proc. civ. Recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 modificată privind taxele judiciare de timbru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești cu excepțiile prevăzute de lege se timbrează în raport cu criteriile stabilite de art. 2 și art. 3. Art. 11 din aceeași lege statuează criteriile de stabilire a taxei judiciare de timbru pentru cererile prin care se exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

În fine, art. 20 din Legea privind taxele judiciare de timbru prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii. Așa fiind și întrucât acțiunea introductivă de instanță nu face parte din categoria celor exceptate de la plata taxei judiciare de timbru, recursul urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul D.I. împotriva deciziei nr. 669 din 31 martie 2004 a Curții de Apel Craiova. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2006.