ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10046/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10046/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 11
august 2004, la Tribunalul Timiș, reclamanții L.C. și L.M. au solicitat, în
temeiul Legii nr. 10/2001, să fie anulată dispoziția nr. 1676 emisă la 27 iulie
2004 de Primarul Municipiului Timișoara și să fie obligat pârâtul să emită o
nouă dispoziție prin care să fie acordate reclamanților despăgubiri pentru un
imobil preluat de stat în baza Decretului nr. 223/1974.
Soluționând pricina în primă
instanță, Tribunalul Timiș, secția civilă, prin sentința nr. 1811 din 18 noiembrie
2004, a admis în parte acțiunea, a anulat dispoziția nr. 1676/2004 emisă de
Primarul Municipiului Timișoara și a obligat pârâtul să facă reclamanților o
ofertă de restituire prin echivalentul bănesc cu privire la apartamentul aflat
în litigiu.
Curtea de Apel Timișoara, secția
civilă, prin decizia nr. 936/A din 18 aprilie 2005, a admis apelul declarat de
Primarul Municipiului Timișoara și a schimbat în parte sentința tribunalului în
sensul obligării pârâtului de a face reclamanților o ofertă de despăgubiri în
condițiile art. 12 pct. 2 și 4 din Legea nr. 10/2001, menținând în rest
dispozițiile sentinței. Apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului
Timișoara a fost respins.
Hotărând astfel, curtea de apel a
motivat că măsurile reparatorii ce se cuvin reclamanților pot conta doar în
acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de
privatizare sau acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe
piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite și nu în
echivalent bănesc cum s-a hotărât, greșit, prin sentința primei instanțe.
Împotriva deciziei curții de apel a
declarat recurs Primarul Municipiului București solicitând, în baza art. 304
pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ., modificarea deciziei și pe fond, respingerea
acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că preluarea imobilului de către stat nu
s-a făcut abuziv așa încât reclamanții nu sunt îndreptățiți la măsuri
reparatorii.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Prin Legea nr. 10/2001 a fost
reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945–22 decembrie 1989.
Prin imobile preluate în mod abuziv
se înțelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001, orice
imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale
în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin
acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de
stat.
În speță, apartamentul care a fost
proprietatea reclamanților a fost preluat de stat, prin decizia nr. 2174 din 30
octombrie 1982 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului
Timiș, în temeiul Decretului nr. 223/1974, cu motivarea că proprietarii vor
pleca definitiv din țară.
Preluarea apartamentului de către
stat nu a fost făcută în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea
Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a
legilor în vigoare la data preluării, așa încât, în sensul Legii nr. 10/2001,
imobilul a fost, neîndoielnic, preluat în mod abuziv.
Întrucât reclamanții au făcut dovada
că imobilul proprietatea lor a fost preluat de stat în mod abuziv, instanța de
apel a decis, corect, că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii
conform Legii nr. 10/2001.
Decizia atacată cu recurs a fost
pronunțată cu aplicarea corectă a legii, iar instanța de apel a interpretat
bine actul juridic dedus judecății și s-a pronunțat asupra tuturor dovezilor
administrate, așa încât recursul declarat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat
recursul declarat
de Primarul municipiului Timișoara împotriva deciziei nr. 936 A din 18 aprilie
2005 a Curții de Apel Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2005.