ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4877/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul N.V.L. a solicitat

obligarea pârâtei B.P.R., prin agenția Constanța la compensarea soldului

depozitului de disponibilități al cărui titular este, cu suma rămasă

nerambursată din împrumutul de 10.000.000 lei acordat de pârâtă, precum și

obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii de 800.000 lei /zi întârziere

începând cu data pronunțării hotărârii plus cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 894 din 10 aprilie

2001, Tribunalul Constanța respinge acțiunea reclamantului, ca nefondată,

reținând în esență că, chiar dacă compensația constituie un mod de stingere a

obligațiilor asumate de părți, condițiile încuviințării acesteia sunt prevăzute

limitativ și cumulativ a fi îndeplinite de art. 1144 C. civ., iar în speță s-a

apreciat a fi neîndeplinită condiția de exigibilitate a celor două creanțe, în

raport cu prevederile regulamentului P.I.P.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel reclamanta.

Prin decizia nr. 849 din 18

septembrie 2001, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, a admis apelul

reclamantului și a schimbat în tot sentința apelată în sensul admiterii

acțiunii și obligării pârâtei la recuperarea sumei datorate și din contul

fondului social constituit la încheierea contractului.

S-a respins ca nefondat capătul de

cerere referitor la daune cominatorii.

S-a dispus obligarea pârâtei la

plata sumei de 191.000 lei cheltuieli de judecată (fond și apel).

În motivarea deciziei s-a reținut că

în baza contractului de împrumut din 10 iunie 1999, apelantului i s-a acordat

un împrumut de 10.000.000 lei, acesta obligându-se să-l ramburseze într-o

perioadă de 24 luni. Acest împrumut s-a acordat după constituirea unui fond

social.

Conform art. 22 din contract, în

cazul neplății ratelor la împrumutul acordat banca și-a rezervat dreptul de a

trece la recuperarea sumei datorate din fondul social, care reprezintă 30 % din

valoarea sa, la care s-a adăugat contribuția lunară inclusă în rată.

S-a mai reținut că, compensația

constituie un mod de stingere a obligațiilor și constă în strigarea a două

obligații reciproce, până la concurența celei mai mici dintre ele, modul în

care operează compensația fiind reglementat de dispozițiile art. 1143-1153 C.

civ.

Constând că instanța de fond nu a

avut în vedere că potrivit art. 969 C. civ., convențiile legal făcute au putere

de lege între părțile contractante, instanța de apel a apreciat că în raport cu

clauzele contractului acțiunea reclamantei este întemeiată în ce privește

compensarea împrumutului nerestituit din fondul social.

Capătul de cerere privind daunele

cominatorii a fost considerat neîntemeiat, deoarece nu s-au produs dovezi

legate de existența unui prejudiciu produs prin întârzierea îndeplinirii

obligațiilor băncii.

Pârâta, prin lichidator SC R. SRL a

declarat recurs împotriva acestei decizii în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C.

proc. civ.

Recurenta susține că instanța de

apel a interpretat greșit clauzele contractului, respectiv art. 22 din contract

și că nu a ținut seama de prevederile art. 1144 C. civ., care reglementează

condițiile compensării.

Prin încheierea din 18 martie 2003,

Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a dispus suspendarea judecării

recursului în temeiul art. 20

1

din Lega nr. 83/1998.

Prin petiția înregistrată la data de

30 martie 2005, intimatul N.V.L., a solicitat repunerea cauzei pe rol întrucât

recursul a rămas fără obiect și depune la dosar un set de adrese ale

lichidatorului băncii din care rezultă că obligațiile sale și ale giranților au

fost lichidate.

Cauza a fost repusă pe rol și s-a

fixat termen pentru soluționarea recursului la data de 26 mai 2005, când s-a

amânat, pentru lipsă de procedură cu recurenta, la data de 20 octombrie 2005.

Se constată că este neîntemeiat, din

adresa lichidatorului B.P.R. C.C. din 11 februarie 2005 (dosar recurs) rezultă

că la data de 22 decembrie 2004 s-a lichidat împrumutul contractat de N.V.L.

În consecință, recursul pârâtei

urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

B.P.R. C.C. București, prin lichidator judiciar SC R. SRL, împotriva deciziei nr.

849/ COM din 18 septembrie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția comercială,

ca nefondat,

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 20 octombrie 2005.