ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 743/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 743/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, la 6 noiembrie 2003, Direcția Regională Vamală Timișoara a declarat
recurs împotriva încheierii civile nr. 334 din 30 septembrie 2003, pronunțată
în dosarul nr. 7639/CA/2003, al Curții de Apel Timișoara.
În motivarea recursului,
Autoritatea Națională a Vămilor București, a susținut că, deși reclamanta a
făcut cerere de suspendare a executării actului emis de către Direcția
Regională Vamală Timișoara - Serviciul SULIFV, în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990,
instanța de fond a admis cererea în mod nejustificat, deși reclamanta nu a
făcut dovada existenței unui pericol sau producerea unei pagube iminente.
Mai mult, recurenta a
precizat că procesul-verbal de control din data de 11 septembrie 2003,
reprezintă titlu executor, iar potrivit art. 10 alin. (3) din O.G. nr. 61/2002,
privind executarea creanțelor bugetare, „Exercitarea căilor de atac la organele
competente, de către plătitori, cu privire la stabilirea obligațiilor bugetare,
nu suspendă obligația acestora la plată”.
Deși instanța de judecată a
suspendat executarea, în considerarea faptului că impunerea vamală este
substanțială, iar executarea silită ar aduce pe reclamantă în blocaj financiar,
în cauză s-a emis vreun act de executare financiară.
S-a mai precizat că instanța
nu a ținut cont de prevederile art. 403 alin. (1) C. proc. civ., ce stabilește
în mod imperativ depunerea unei cauțiuni.
Din actele cauzei, Înalta
Curte de Casație și Justiție constată că la 30 septembrie 2003, prin încheierea
nr. 334, Curtea de Apel Timișoara a admis cererea reclamantei SC I.M. SRL.
Timișoara, împotriva pârâților Direcția Generală a Vămilor București și
Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara.
S-a suspendat executarea
procesului-verbal din data de 11 septembrie 2003, încheiat de pârâte, privind obligarea
reclamantei de a plăti suma de 28.871.486.668 lei, cu titlu de drepturi vamale,
până la soluționarea acțiunii ce formează dosarul nr. 7639/CA/2003, al Curții
de Apel Timișoara.
Cum la termenul din 9
februarie 2005, avocatul intimatei SC I.M. SRL Timișoara a declarat în ședință
publică că s-a soluționat dosarul nr. 7639/CA/2003, al Curții de Apel Timișoara,
prin respingerea acțiunii, data soluționării fiind data până la care se
dispusese suspendarea de către instanța de fond,; în cauză nu mai există obiect
al procesului.
Așa fiind, urmează a se
admite recursul declarat, iar cererea pe fond a intimatei se va respinge, ca
fiind rămasă fără obiect, întrucât suspendarea atacată în cauză se pronunțase
până la soluționarea dosarului nr. 7639/2003 al Curții de Apel Timișoara, care
s-a soluționat prin respingerea acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Direcția
Regională Vamală Timișoara, în nume propriu și pentru Autoritatea Națională a
Vămilor, împotriva încheierii nr. 334 din 30 septembrie 2003 a Curții de Apel
Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și
în fond, respinge cererea, ca rămasă fără obiect.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 februarie 2005.