ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5596/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5596/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de
23 aprilie 2004, SC F. SA Brăila a chemat în judecată Ministerul
Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și SC C. SA Tulcea, solicitând
anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate
asupra terenurilor seria M.10 nr. 035 din 9 mai 1995, susținând că a fost emis
cu încălcarea drepturilor reclamantei care este proprietara construcțiilor de
la parterul imobilului din Tulcea și a anexelor situate pe suprafața de teren
atestată societății pârâte.
Curtea de Apel Galați, secția de
contencios administrativ și fiscal, a dispus, prin sentința civilă nr. 21 din
10 martie 2005, respingerea excepției privind autoritatea de lucru judecat,
precum și tardivitatea, respectiv inadmisibilitatea acțiunii.
Instanța a admis cererea și a dispus
anularea parțială a actului administrativ atacat, în sensul că suprafața de
teren în proprietatea exclusivă a pârâtei SC C. SA Tulcea, este de 103.170 mp,
iar suprafața cotă indiviză este de 55.712 mp.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța a reținut că nu există autoritate de lucru judecat în raport cu
sentința civilă nr. 29 din 9 februarie 2004, a aceleiași curți, acel litigiu
nefiind soluționat pe fond, respingându-se acțiunea, pentru lipsa procedurii
prealabile.
Instanța a constatat, de asemenea,
că a fost respectat termenul de un an pentru introducerea acțiunii și că
prematuritatea invocată de autoritatea emitentă a certificatului de atestare,
în sensul că reclamanta nu a așteptat epuizarea termenului de 30 de zile,
pentru a se răspunde reclamației administrative, nu este sancționată cu
inadmisibilitatea cererii.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut
că societatea pârâtă nu a respectat cerințele H.G. nr. 834/1991, întrucât pe
terenul ce i-a fost atestat, este amplasată o construcție, al cărei etaj este
proprietatea SC C. SA Tulcea, în timp ce parterul și anexele sunt proprietatea
reclamantei, suprafața de 55.712 mp fiind în indiviziune.
Împotriva sentinței au declarat
recurs, pârâții Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și SC
C. SA Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ambii recurenți au invocat greșita
respingere a excepției tardivității promovării acțiunii, întrucât reclamanta a
depășit atât termenul de 30 de zile pentru formularea plângerii prealabile, la
organul emitent, potrivit societății pârâte, cât și cel de un an, prevăzut de
art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990, conform susținerilor Ministerului
Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
Acest din urmă recurent a criticat
sentința, și cu privire la nereținerea autorității de lucru judecat în raport
cu sentința civilă nr. 29/2004, a Curții de Apel Galați, irevocabilă prin
decizia nr. 777 din 10 februarie 2005, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
S-au învederat și aspecte privind
fondul cauzei, recurenții susținând că actul administrativ contestat a fost
emis cu respectarea prevederilor legale în domeniu, respectiv Legea nr. 15/1990
și H.G. nr. 834/1991.
Analizând actele și lucrările
dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul formulat de Ministerul
Transporturilor, Construcțiilor și Turismului este fondat, urmând a fi admis și
a se dispune casarea sentinței și respingerea acțiunii.
Instanța de fond a constatat în mod
corect că nu există autoritate de lucru judecat, întrucât prin decizia nr. 777
din 10 februarie 2005, prima acțiune formulată de reclamantă, privind anularea
parțială a certificatului de atestare, a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru
neîndeplinirea unor cerințe formale, realizarea procedurii prealabile a
recursului grațios la autoritatea emitentă.
Așadar, nu este întemeiată critica
adusă sentinței de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului,
în sensul că ar opera autoritatea de lucru judecat, din moment ce prin
hotărârea sus-menționată s-a reținut neîndeplinirea condiției prevăzute de art.
5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, fără a se fi judecat fondul litigiului,
pentru care instanța de contencios administrativ a fost învestită în cel de-al
doilea proces.
Apare, însă, ca fondat, cel de-al
doilea motiv de recurs privind tardivitatea acțiunii, procedura prealabilă
administrativă fiind efectuată cu depășirea termenului de 30 de zile de la data
comunicării actului administrativ.
Astfel, reclamanta a luat cunoștință
de conținutul certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenului, la 24 aprilie 2003, data introducerii primei acțiuni de anulare,
respinsă, ca inadmisibilă, pentru nerealizarea procedurii plângerii prealabile
și s-a adresat cu reclamație, autorității emitente, de-abia la 21 aprilie 2004,
cu mult peste termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr.
29/1990.
Așadar, având în vedere
obligativitatea procedurii prealabile și a respectării ambelor termene
prevăzute de textul de lege sus-menționat, se constată că în cauză, reclamanta
a sesizat tardiv instanța de contencios administrativ, motiv pentru care Curtea
va casa sentința și va respinge acțiunea, admițând excepția tardivității.
Cât privește recursul declarat de SC
C. SA Tulcea, Curtea va dispune anularea acestuia, ca netimbrat, întrucât
societatea, deși legal citată, nu a făcut dovada îndeplinirii obligației legale
de a achita taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului împotriva sentinței
civile nr. 21 din 10 martie 2005 a Curții de Apel Galați, secția de contencios
administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și respinge
acțiunea formulată de SC F. SA Brăila, ca tardivă.
Anulează, ca netimbrat, recursul
declarat de SC C. SA Tulcea împotriva aceleiași sentințe.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 23 noiembrie 2005.