ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.05.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 65/2006

HOTĂRÂRE
10.05.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 65/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanții F.V., M.L., C.E., D.D.M.,

L.V., G.M., D.I.P., P.G., N.C.P., N.F. și N.Ș., au chemat în judecată pe

pârâtele SC A. SA Vâlcea și SC Z. SRL, solicitând să se constate nulitatea

absolută a contractului de vânzare-cumpărare a suprafeței de 276 mp pentru

cauză ilicită și preț neserios.

Tribunalul Vâlcea, prin sentința

civilă nr. 486 din 10 mai 2004, a constatat că secția civilă este competentă să

soluționeze cauza, a anulat acțiunea reclamanților N.F., N.C.P. și N.Ș., a

respins excepția lipsei calității procesuale active și a respins ca nefondată

acțiunea reclamanților.

Instanța de fond a reținut că prin

decizia civilă nr. 1013/2002 a Tribunalului Vâlcea s-a constatat valabilitatea

convenției, cu putere de lucru judecat în privința cauzei contractului, iar ca

o condiție de admitere a acțiunii revocatorii este anterioritatea creanței față

de actul fraudulos. În privința prețului, instanța a considerat că acesta

reprezintă voința părților.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia

nr. 274/ A-C din 15 decembrie 2004, a respins ca nefondat apelul reclamanților,

reținând anterioare creanțele reclamanților și respectul voinței societății. Pe

de altă parte reclamanții nu pot invoca în apel cereri noi, iar lipsa

procedurilor administrative nu conduce la nulitatea actului.

Împotriva deciziei astfel

pronunțate, reclamanții au declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.

3, 8 și 11 C. proc. civ.

Recurenții susțin că în mod greșit

instanța de apel a soluționat litigiul pe fond, cât timp o secție necompetență

a tribunalului a judecat pricina în primă instanță, a interpretat greșit actul

dedus judecății, contractul de vânzare-cumpărare fiind lovit de nulitate

absolută pentru fraudarea intereselor creditorilor, care nu au putut executa

creanțele rezultate din drepturile salariale, indemnizații de concedii medicale

sau de odihnă și garanții materiale, și totodată nu s-a pronunțat asupra

prețului derizoriu al contractului.

Recursul este fondat și va fi admis

pentru considerentele ce se vor expune.

Reclamanții, creditori ai SC A. SA,

devenită SC B. SA Drăgășani, au solicitat desființarea actului juridic încheiat

de debitorul lor, prin care a înstrăinat suprafața de teren de 276 mp cu suma

de 833.832 lei.

Dispozițiile art. 975 C. civ.

îndreptățesc pe creditori să ceară revocarea actelor juridice încheiate de

debitor în frauda lor, când prin acestea se tinde la mărirea insolvabilității

sale. Când actul este un titlu oneros, condiția anulării lui este legată de

complicitatea terțului dobânditor, iar aceasta este prezumată în situația în

care, chiar dacă nu a cunoscut intenția debitorului de a prejudicia interesele

creditorului, a cunoscut totuși faptul că prin actul la care participă, a creat

sau a mărit insolvabilitatea debitorului. Din această perspectivă, este de

netăgăduit că vânzarea terenului la un preț derizoriu, prezumă condiția

complicității (consilium fraudis).

Pe de altă parte, condiția

anteriorității creanței, în raport cu actul atacat, suportă o excepție: când

debitorul încheie un act fraudulos cu scopul de a prejudicia un credit viitor.

Actul fraudulos de înstrăinare săvârșit cu scopul sustragerii unui bun de la

confiscare sau de la urmărire silită este revocabil, dacă a fost încheiat după

săvârșirea faptei care a determinat creanța. Așadar, chiar și în ipoteza,

greșit stabilită de altfel de instanțele de fond, privind posterioritatea

creanței, acțiunea revocatorie era admisibilă.

Însă, din materialul probator

administrat, rezultă că anterior încheierii actului de vânzare cumpărare,

vânzătorul nu le satisfăcuse reclamanților drepturi rezultate din raporturile

de muncă începând cu anul 2001, situație constatată prin mai multe hotărâri

judecătorești pronunțate de Tribunalul Vâlcea.

Critica deciziei atacate cu privire

la necompetența secției civile a tribunalului de a soluționa pricina nu este

întemeiată.

Regulile de competență materială

stabilite în Titlul I Cartea I a codului de procedură civilă atribuie

judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și Înaltei Curți de Casație și

Justiție prerogative privind judecata cererilor adresate instanțelor

judecătorești fără a face distincție între secțiile instanțelor. Organizarea

administrativă pentru o mai riguroasă activitate, a determinat stabilirea

secțiilor instanțelor, fără însă ca nerespectarea organizatorică să poată

conduce la nulitatea unei hotărâri judecătorești.

Dispozițiile art. 304 pct. 3 C.

proc. civ. prevăd casarea unei hotărâri judecătorești când aceasta s-a dat cu

încălcarea competenței altei instanțe. În situația de față, chiar dacă secția

comercială a tribunalului era competentă să soluționeze litigiul, nu se poate

considera încălcată norma de competență care stabilea în favoarea tribunalului

pronunțarea hotărârii. De altfel în sprijinul acestei considerații este și art.

2 C. proc. civ.

Așa dar, întrucât printr-o acțiune

revocatorie se tinde readucerea în gajul general al creditorilor chirografari

valori care au ieșit fraudulos din patrimoniul debitorului, acțiunea

reclamanților va fi admisă prin admiterea recursului, modificarea deciziei nr.

274/ A-C din 15 decembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Pitești și

schimbarea în tot a sentinței civile nr. 486 din 10 mai 2004, pronunțată de

Tribunalul Vâlcea.

Admite recursul declarat de

reclamanții F.V., M.L., C.E., L.V., G.M., D.I., toți prin procurator F.E.

împotriva deciziei nr. 274/ A-C din 15 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de

Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, modifică

decizia recurată, admite apelul schimbă în tot sentința nr. 486/2004 a

Tribunalului Vâlcea și pe fond, admite acțiunea reclamanților și constată

nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare.

Ia act de renunțarea la judecata

recursului formulată de reclamanta P.G.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 13 ianuarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-09-21
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2573/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă, reclamanta S. A.I. SRL București a chemat în judecată pe pârâtul R.G.D., pentru a fi obligat să-i restituie din prețul de vânz
ÎCCJ 2006-02-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 565/2006
ul a expirat și nu sa dispus, anterior, rezilierea pentru motive imputabile utilizatorului. Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 19/ A-C din 23 februarie 2005 a admis apelul declarat de
ÎCCJ 2005-09-29
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4372/2005
44 mp ce face corp comun cu terenul proprietatea reclamanților, este deținută de pârât fără titlu legal. Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții. Pârâtul V.M. a invocat excepția de necompetență materială a tribunalului comercial
ÎCCJ 2005-05-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4445/2005
Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi la data de 8 ianuarie 2004, reclamanta T.E. a chemat în judecată și persona
ÎCCJ 2005-05-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2695/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 14 mai 2002, reclamanții B.E. și B.V. au chemat în judecată pe pârâții A.P. Pitești și SC N.A.W.S. SRL Pitești, pentru ca prin hotărârea ce se
Sursă