ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.04.2004

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3069/2004

HOTĂRÂRE
27.04.2004
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3069/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 390 din 9

noiembrie 2001, Tribunalul Mureș, secția civilă, a admis în parte acțiunea

formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de reclamanta Z.J.M.G. în contradictoriu

cu pârâta Primăria comunei Voivodeni, și a modificat parțial dispoziția nr. 30

din 4 iunie 2001 a primarului comunei Voivodeni în sensul că:

- a dispus restituirea în natură

către reclamantă în calitate de moștenitoare a defunctei Z.M., a părții din

imobilul înscris în C.F. nr. 2031 Voivodeni nr. top 8 constând în: construcția

cu destinație de bar și cofetărie cu terenul aferent; construcția cu destinație

de atelier de tâmplărie și cea folosită de Asociația Z.H. cu terenul aferent;

terenul liber până la concurența suprafeței nr.top 8 de 5683 mp, constatând că

terenul corespunzător parcelelor nr.top 7 și 9 face obiectul Legii            nr.

18/1991 și 1/2001;

- a obligat Primăria comunei

Voivodeni, să emită o nouă decizie prin care să transmită Prefecturii Mureș o

ofertă de despăgubire estimativă pentru construcțiile cu destinație de cămin

cultural și bibliotecă comunală și terenul aferent acestora;

- a respins ca prematur capătul de

cerere privind stabilirea de către tribunal a cuantumului despăgubirilor.

Capătul de cerere privind restituirea în natură a construcției cu destinație de

moară comunală și terenul aferent a fost disjuns întrucât a implicat

administrarea de probe.

Tribunalul Mureș, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 583 din 15 noiembrie 2002 pronunțată în dosarul nr.

5327/2001, a admis capătul de cerere disjuns formulat de reclamanta Z.J.M.G. împotriva

pârâtei Primăria comunei Voivodeni, și a dispus restituirea în natură către

reclamantă, în calitate de moștenitoare a fostei proprietare Z.M. a imobilului

cu destinație de moară comunală din Voivodeni, cu terenul aferent exploatării,

imobilul reprezentând o fracție nedezmembrată din corpul funciar A+2 înscris în

C.F. nr .2031 Voivodeni.

Pentru a decide astfel, instanța de

fond a reținut că Legea nr. 10/2001 consacră regula restituirii în natură a

imobilului ori de câte ori există situația prevăzută de art. 20 alin. (1) sau

alin. (2) din lege și nu sunt incidente dispozițiile art.16 alin.1 și că

excepția prevăzută de dispozițiile art. 18 lit. c), respectiv că se impune,

totuși, acordarea de despăgubiri dacă imobilul a fost transformat astfel încât

a devenit „un imobil nou” în raport cu cel preluat, nu are incidență în speță,

dat fiind că astfel cum rezultă din expertiza administrată în cauză, totalul

investițiilor efectuate de primărie în construcția în litigiu reprezintă

24,495%.

Împotriva sentinței civile nr. 583

din 15 noiembrie 2002 a Tribunalului Mureș, secția civilă, a declarat apel

pârâta Primăriei comunei Voivodeni, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie întrucât se întemeiază pe o apreciere eronată a probelor aflate în

dosar și pe o interpretare greșită a prevederilor legale aplicabile în speță,

instanța nemanifestându-și rolul activ cu privire la dezlegarea pricinii. În

motivarea apelului, pârâta a susținut că instanța de fond și-a întemeiat

hotărârea pe o expertiză în construcții subiectivă, care nu corespunde

adevărului, contestând-o și solicitând efectuarea unei noi expertize, de către

doi experți care să întocmească și un deviz de lucrări folosind cel puțin două

metode de calcul comparative, întrucât întinderea și valoarea investițiilor

realizate de Primăria comunei Voivodeni este cu mult mai mare decât a stabilit

expertul. Pârâta a mai susținut că în mod greșit a apreciat instanța de fond că

în cauză n-ar fi incidente dispozițiile art. 18 lit. b) c) din Legea nr.

10/2001 atâta timp cât clădirea (fost grajd pentru cai) preluată de stat în

1959 a fost supusă unor lucrări de transformare esențiale pentru a putea fi

folosită ca moară, care îi conferă caracterul de imobil nou. În probațiune,

pârâta a arătat că înțelege să se folosească, în afara administrării unei noi

expertize, de proba testimonială și de cercetarea la fața locului.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia

civilă nr. 32 A din 1 aprilie 2003, a respins apelul ca nefondat reținând că,

din probatoriul administrat la fond (expertiza tehnică în construcții și proba

testimonială) a rezultat că prin reparațiile curente de întreținere și

investițiile minime efectuate de Primăria comunei Voivodeni (estimate de expert

la un procent de 24,495 % din valoarea clădirii, în lipsa unor situații de

lucrări, facturi, chitanțe etc.), imobilul nu a devenit “unul nou” în raport cu

cel preluat.

Împotriva acestei din urmă decizii a

declarat recurs pârâta Primăria comunei Voivodeni solicitând admiterea

recursului și modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii

apelului formulat împotriva sentinței nr. nr. 583 din 15 noiembrie 2002 a

Tribunalului Mureș, secția civilă, și pe fond respingerea acțiunii reclamantei

prin care a solicitat restituirea în natură a construcției “Moara comunală din Voivodeni”

și menținerea, în consecință, a dispoziției nr. 30/2001 a primarului comunei

Voivodeni în ceea ce privește acordarea de despăgubiri în echivalent pentru

această construcție. În subsidiar, a solicitat ca instanța, în cazul în care va

aprecia că împrejurările de fapt nu au fost pe deplin stabilite, să admită

recursul, să caseze hotărârea atacată și să trimită cauza pentru o nouă

judecată. Invocând motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 pct.

7, pct. 9 și pct. 10 C. proc. civ., pârâta Primăria comunei Voivodeni a

susținut că decizia pronunțată de instanța de apel este nelegală întrucât în

speță s-a făcut o greșită aplicare a legii atunci când s-a considerat că sunt

incidente prevederile art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001 și nu

prevederile art. 18 lit. c) ale aceleiași legi dat fiind că prin adăugarea unui

etaj la clădirea preluată, construirea unui eșafodaj pentru utilaje și

instalații și efectuarea unor lucrări la fundație, inclusiv de demolare și

construire a unor pereți de recompartimentare nu a avut loc doar o simplă

schimbare de destinație ci s-au efectuat esențiale transformări structurale ale

construcției care fac aplicabile dispozițiile art. 18 lit. c) din Legea nr.

10/2001. Pârâta a mai susținut că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin

neadministrarea probatoriului solicitat în cererea de apel.

Recursul este fondat pentru

considerentele care succed.

Apelul este o cale de atac ce duce

la rejudecarea pricinii în fond iar efectul devolutiv al apelului constă în

posibilitatea pe care o au părțile de a supune judecării în apel litigiul

dintre ele în ansamblul său, cu toate problemele de fapt și de drept ce au fost

dezbătute în fața primei instanțe.

Potrivit art. 287 alin. (1) pct. 4

apelului iar cu privire la probele propuse de părți, instanța de apel se va

pronunța printr-o încheiere, în care va arăta mijloacele de dovadă încuviințate

(probele ce urmează a fi refăcute sau completate) precum și faptele ce vor

trebui dovedite.

În speță, în faza procesuală a

fondului, pârâta Primăriei comunei Voivodeni a formulat obiecțiuni la raportul

de expertiză efectuat de expertul K.L. arătând că întinderea investițiilor

realizate de Primăria comunei Voivodeni la imobilul ce face obiectul litigiului

este mult mai mare decât cea reținută de expert iar valoarea reală de

circulație a clădirii și terenului aferent este alta decât cea stabilită în

expertiză și a solicitat chiar efectuarea unei expertize întocmite de 2

experți, însă obiecțiunile au fost respinse de instanța de fond ca

neconcludente, fără altă motivare.

Ulterior, așa cum rezultă din

expunerea rezumată a lucrărilor cauzei, în susținerea motivelor de apel, pârâta

comunei Voivodeni a reiterat, în probațiune, cererea de efectuare a unei noi

expertize, proba testimonială și cercetarea la fața locului, invocând

necesitatea administrării acestor dovezi și oral, prin reprezentantul său, la

termenul din 1 aprilie 2003, astfel cum reiese din practicaua deciziei recurate,

când instanța a rămas în pronunțare. Cu toate acestea, instanța de control

judiciar a soluționat apelul exclusiv în baza probatoriului administrat de

prima instanță, omițând să se pronunțe cu privire la probele și mijloacele de

apărare invocate prin cererea de apel, în sensul admiterii sau respingerii

acestora.

Procedând în această modalitate,

instanța a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului la apărare

al apelantei-pârâte Primăria comunei Voivodeni și nu a cercetat corespunzător

fondul cauzei pentru a stabili corect starea de fapt și de drept, pronunțând

astfel o hotărâre lovită de nulitate, conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Or, administrarea unei noi

expertize, efectuată de către 2 experți specialiști în construcții care să

stabilească valoarea reală de circulație a clădirii și terenului aferent, să

identifice investițiile (transformările, modificările și amenajările) realizate

la clădirea în litigiu de către pârâta Primăria comunei Voivodeni și să indice

valoarea reală a acestora, întocmind și un deviz de lucrări folosind cel puțin

două metode de calcul comparative, era hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.

Aceasta se impunea cu atât mai mult

cu cât apărările pârâtei au vizat în mod constant faptul că imobilul în litigiu

a fost transformat, prin modificările esențiale și amenajările efectuate,

astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, vechimea acestor

modificări și amenajări, de 45 de ani, determinând însă o imposibilitate

obiectivă a pârâtei de a prezenta în acest sens acte justificative: situații de

lucrări, facturi, chitanțe etc.

Cum apelul a fost soluționat fără ca

instanța de control judiciar să se pronunțe cu privire la apărările invocate de

pârâtă sub forma probelor necesar a fi administrate pentru o corectă stabilire

a împrejurărilor de fapt în vederea unei juste soluționări a cauzei, hotărârea

pronunțată cu încălcarea dreptului la apărare al pârâtei este supusă casării.

Așa fiind, recursul urmează a fi

admis, hotărârea Curții de Apel Târgu-Mureș va fi casată iar cauza va fi

trimisă pentru rejudecarea apelului aceleiași instanțe.

Cu prilejul rejudecării cauzei,

probatoriul va fi completat în sensul considerentelor mai înainte arătate,

urmând ca cei doi experți, după ce vor fi stabilit valoarea de circulație a

construcției și terenului aferent precum și valoarea investițiilor făcute de

pârâtă, să răspundă explicit dacă, prin modificările și amenajările efectuate

de pârâtă, astfel cum le vor identifica, imobilul a devenit un imobil nou în

raport cu cel preluat. Pentru o corectă stabilire a situației de fapt, instanța

de trimitere urmează a aprecia și dispune, în cazul în care constată necesar,

și o cercetare locală în completarea celorlalte probe ce urmează a fi

administrate.

Admite recursul declarat de pârâta

Primăria comunei Voivodeni, împotriva deciziei civile nr.32 A din 1 aprilie

2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, pe care o casează și trimite

cauza aceleiași instanțe în vederea rejudecării apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 aprilie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2915/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 29 mai 2002 pe rolul Tribunalului Mureș, reclamanții K.E., N.R.(născută K.) și K.F., au chemat în judecată pe pârâții Primăr
ÎCCJ 2004-10-14
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5638/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 30/2003, contestatoarea M.B.M. a formulat plângere împotriva Dispoziției nr. 1250 din 14 octombrie 2002, emisă de Primar
ÎCCJ 2004-10-05
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5429/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș la 13 septembrie 2002, reclamantul J.S. a formulat, în contradictoriu cu Primăria Târgu-Mureș și SC
ÎCCJ 2006-11-09
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9121/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin contestația înregistrată sub nr. 2674/2003 pe rolul Tribunalului Mureș, reclamanta G.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiulu
ÎCCJ 2006-10-04
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7809/2006
restituire a despăgubirilor primite de reclamanți în baza Legii nr. 112/1995, să beneficieze Consiliul județean Mureș, câtă vreme plata acelor despăgubiri a fost făcută de Statul Român; - în cadrul prezentului litigiu nu se poate dispune re
Sursă