ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1905/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 9

martie 2006, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, investită cu judecarea

apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și de

inculpatul D.N.E. împotriva sentinței penale nr. 493 din 14 decembrie 2005 a

Tribunalului Hunedoara, secția penală, a dispus, printre altele, menținerea

măsurii arestării preventive a inculpatului D.N.E.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de apel a reținut „că temeiurile care au determinat arestarea

preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea sa de

libertate și pentru a se asigura o bună desfășurare a procesului penal”.

Împotriva acestei încheieri,

inculpatul a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând, prin

apărător, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de

libertate.

Recursul nu este fondat.

Dispoziția instanței de apel, de a

se menține arestarea preventivă, este legală și temeinică, având în vedere că

temeiurile care au determinat arestarea inculpatului, condamnat deja de prima

instanță, la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b și alin. (2

1

) lit. b),

cu aplicarea  art. 37 lit. b), art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen., nu s-au

schimbat și justifică în continuare privarea sa de libertate, pentru buna

desfășurare a procesului penal, cu atât mai mult cu cât, imediat după săvârșirea

infracțiunii (noaptea de 10 ianuarie 2005), inculpatul a dispărut de la

domiciliu, fiind prins de organele de poliție abia la 16 aprilie 2005, iar în

tot acest timp a încercat să-l determine pe fratele său minor să-și asume el

infracțiunea.

Înalta Curte apreciază, în raport cu

cele expuse, că lăsarea în liberate a inculpatului prezintă un pericol concret

pentru ordinea publică și pentru buna desfășurare în continuare a procesului.

Recursul declarat învederându-se,

așadar nefondat, urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., să fi respins.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat,

urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să fie avansat din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.N.E. împotriva încheierii din 9 martie 2006 a Curții

de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 RON (1.000.000 lei), din

care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 RON (400.000

lei) se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 martie 2006.