ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 596/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 596/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2006, pronunțată în dosarul nr. 8257/2005, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în temeiul art. 300 2 , raportat la art. 160 b C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpaților M.D. și L.M., condamnați de prima instanță, respectiv Tribunalul Sibiu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) alin. (2 1 ) lit. a) C. pen. Curtea de apel a reținut că, întrucât subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, se impune menținerea acestei măsuri, în condițiile legii. Împotriva încheierii din 10 ianuarie 2006 a declarat recurs inculpatul M.D., fără să-l motiveze în scris.
Recursul este nefondat. Potrivit art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune menținerea acestei măsuri. În cauză, verificând actele și lucrările din dosar, Înalta Curte reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., infracțiune care este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani și că există probe care arată că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Înalta Curte reține, de asemenea, că în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare a inculpatului (sentința penală nr. 305 din 25 noiembrie 2005 a Tribunalului Sibiu, secția penală) prin care s-a reținut vinovăția acestuia pentru faptele deduse judecății, dosarul aflându-se în prezent la instanța de apel.
Față de cele reținute, urmează a se constata că în cauză nu au dispărut împrejurările care au justificat luarea măsurii arestării preventive, și că nu există temeiuri noi care să determine revocarea acestei măsuri. Pe cale de consecință, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat va fi respins, ca nefondat. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva încheierii din 10 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. 8257/2005. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 RON (1.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON (400.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 ianuarie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.