ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 6043/2005

Asupra contestației în anulare de

față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la 3

decembrie 2004, SC A. SA cu sediul în București a solicitat ca în

contradictoriu cu intimatul M.B. să se dispună anularea deciziei nr. 1503 din 28

aprilie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.

În motivare contestatoarea arată că

judecarea cauzei la termenul din 28 aprilie 2004 s-a făcut cu lipsă de

procedură în ceea ce privește citarea acesteia.

S-a susținut că în mod greșit

instanța a reținut că a fost reprezentată de avocat care a depus delegația la

termenul din 27 noiembrie 2002, întrucât ulterior, contractul de asistență

juridică nu s-a mai încheiat, iar recurenta trebuia să fie citată.

În drept, contestația este

întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc. civ.

Din actele dosarului Curtea reține

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6996 din 3

noiembrie 2000 a Tribunalului București s-a admis în parte acțiunea formulată

de reclamanta M.B. și pârâta SC A. SA cu sediul în București a fost obligată la

plata sumei de 5.523 dolari S.U.A., reprezentând cotă profit minim garantat

pentru perioada martie – iulie 1999 și penalități de întârziere aferente

exprimat în monedă națională și la 78.000 lei cheltuieli de judecată.

S-a respins cererea privind

evacuarea ca nefondată.

Curtea de Apel București, secția a

V-a comercială, prin decizia civilă nr. 848 din 15 mai 2001 a admis apelul

declarat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului pe care a schimbat-o în

tot, în sensul că a obligat pe pârâtă la 3.291,24 dolari S.U.A., reprezentând

cota de profit restantă pe perioada februarie 1997 – iulie 1999 și la 8.191,03 dolari

S.U.A. penalități de întârziere pe perioada februarie 1997 – iulie 2000 în

echivalent lei la data plății.

Prin decizia nr. 1503 din 28 aprilie

2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a respins ca nefondat recursul

declarat de pârâta SC A. SA București împotriva hotărârii instanței de apel.

Examinând contestația de față,

Curtea constată că aceasta nu este întemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 317

alin. (1) C. proc. civ., text de lege pe care se întemeiază cererea de față,

hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura

de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită

potrivit cu cerințele legii.

Art. 89 alin. (2) C. proc. civ.,

prevede că înfățișarea părții în instanță, în persoană sau prin mandatar,

acoperă orice vicii de procedură.

În speță la primul termen de

soluționare a recursului 27 noiembrie 2002, contestatoarea SC A. SA București a

fost prezentă în instanță prin apărător cu delegație pe care s-a aplicat

ștampila societății, așa încât în raport de dispozițiile legale menționate,

aceasta nu mai trebuia să fie citată pentru termenele următoare, respectiv cel

din 28 aprilie 2004 când s-a soluționat recursul.

Susținerea contestatoarei că pe

parcursul soluționării litigiului contractul de asistență juridică nu s-a mai

încheiat și deci trebuia să fie citată este o simplă apărare, care nu a fost

dovedită.

Pentru considerentele reținute se

constată că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 C.

proc. civ. și urmează a se respinge ca nefondată contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația

în anulare formulată de SC A. SA București, împotriva deciziei nr. 1503 din 28

aprilie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 decembrie 2005.