ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6819/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 1376/ R din 21 iunie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de partea vătămată C.F. împotriva deciziei penale nr. 262/ P din 7 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 6973/2004. S-a reținut de instanță că în vederea soluționării recursurilor declarate de C.F. și R.F. împotriva sentinței penale nr. 1607/2004 a Judecătoriei sector 2, recurenții au fost prezenți, astfel că lipsa de procedură invocată nu se confirmă. Referitor la motivul invocat ce privește neexaminarea tuturor cauzelor de încetarea procesului penal, s-a constatat că procesul penal pornit pentru infracțiunea prevăzută de art. 220 C. pen., a fost încetat ca urmare a lipsei plângerii prealabile, nefiind necesară examinarea altor cauze.

Împotriva acestei decizii, partea vătămată a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin decizia penală nr. 1485 din 13 septembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a respins, ca inadmisibil, recursul contestatoarei părți vătămate C.F. Și împotriva acestei decizii, s-a declarat recurs reținând aceleași motive dar și reunirea cauzei cu cea de la curtea de apel. Recursul este inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 392 al. ultim C. proc. pen., sentința dată în contestație este supusă apelului iar decizia dată în apel este supusă recursului. Or, decizia pronunțată în recurs nu este supusă nici unei căi ordinare de atac.

Cum, decizia contestată de recurent este definitivă deoarece se referă la o sentință penală care nu este supusă decât recursului și cum, contestația poartă soarta recursului, nefiind totodată îndeplinite condițiile pentru reunirea cauzei de față cu cea din apel recursul se va respinge, ca inadmisibil, potrivit dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. a C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul contestator C.F. împotriva deciziei penale nr. 1485 din 13 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul contestator la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 decembrie 2005.