ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4015/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 24

din 24 ianuarie 2005, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul F.I. , la

pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 64

și art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. și art.

350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata

reținerii și arestării preventive, începând cu data de 26 aprilie 2004 la zi și

a fost menținută starea de arest.

S-a admis în parte acțiunea

civilă și inculpatul a fost obligat la plata sumei de 4.500.000 lei,

reprezentând despăgubiri civile (prestație periodică globală) de la data

producerii prejudiciului și până la data pronunțării și la plata sumei de

500.000 lei lunar, reprezentând prestație periodică, începând cu data de 24

ianuarie 2005 și până la încetarea stării de nevoie.

S-a admis acțiunea civilă și

a fost obligat inculpatul la plata sumei de 20.262.651 lei, reprezentând

despăgubiri civile, către partea civilă Spitalul clinic județean de urgență

Craiova.

A mai fost obligat

inculpatul la plata sumei de 3.500.000 lei cheltuieli judiciare statului.

S-a reținut că, la data de

20 aprilie 2004, după-amiază, partea vătămată S.N.C. zis B. s-a deplasat la

locuința inculpatului F.I. zis P., pentru a juca remy, împreună cu martorii F.R.V.

și F.V., fratele inculpatului.

În jurul orelor 16,00, cei

trei au început să se certe, întrucât partea vătămată nu juca corect (trișa),

motiv pentru care jocul a luat sfârșit, iar partea vătămată și martorul F.R.V. au

plecat la casele lor. Martorul F.V. a constatat că mai lipseau și alte piese,

decât cele restituite de partea vătămată când trișa, fapt pentru care a

strigat-o pe aceasta să le restituie.

Partea vătămată care

ajunsese în stradă, a negat că ar avea alte piese și și-a continuat deplasarea

către casă.

Din casă a ieșit și

inculpatul F.I. zis P., care avea în mână o coasă, fiind pregătit să meargă să

adune iarbă pentru animale, care, văzând refuzul părții vătămate de a restitui

piesele de remy, a început să se insulte cu aceasta. În timp ce se insultau

reciproc, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu coasa, părții vătămate în cap,

aceasta căzând la pământ și sângerând abundent.

La fața locului în acel

moment, se aflau martorii F.R.V. și B.N., care au încercat cu un pulover să

oprească hemoragia, dar cum la fața locului s-au adunat mai multe persoane, care

au constatat starea gravă a victimei, au anunțat Serviciul de ambulanță Dolj,

care a transportat-o la spital, unde a fost internată cu diagnosticul de

„traumatism cranio-cerebral mediu, zonă de fractură cu înfundare parietală

stânga.”

Imediat după comiterea

faptei, inculpatul a fugit, sustrăgându-se de la cercetarea penală.

Conform raportului de

constatare medico-legală nr. 1634/A.1 din 23 aprilie 2004 al I.M.L. Craiova,

partea vătămată a prezentat leziuni care s-au putut produce, în ziua de 20

aprilie 2004, prin lovire cu un corp dur, necesitând 35-40 zile de îngrijiri

medicale de la data producerii leziunilor, dacă nu survin complicații.

Totodată, s-a mai arătat că leziunile produse, respectiv „traumatism

cranio-cerebral mediu, plagă parietală de 3 cm, agresiune, edem cerebral,

paralizie facială dreapta” au pus în primejdie viața victimei.

Împotriva acestei sentințe,

au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul F.I.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Criticile formulate de

parchet sunt următoarele:

- hotărârea primei instanțe

este nelegală, întrucât s-a omis a se dispune revocarea suspendării și a

grațierii condiționate a executării pedepsei anterioare;

- sentința este netemeinică,

întrucât pedeapsa aplicată, situată la minimul special prevăzut de lege pentru

infracțiunea săvârșită este mică în raport de gravitatea faptei și datele ce

caracterizează inculpatul, care nu este la primul contact cu legea penală.

În apel, inculpatul a

criticat sentința sub aspectul netemeiniciei, în sensul că pedeapsa aplicată

este mult prea aspră.

Curtea de Apel Craiova, prin

decizia penală nr. 27 din 27 aprilie 2005, a admis apelul parchetului, a

desființat sentința în ce privește latura penală și în baza art. 86

4

C. pen., raportat la art. 83 C. pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2002 a revocat

suspendarea executării sub supraveghere și beneficiul grațierii pentru pedeapsa

de un an închisoare și 1.000.000 lei amendă penală, aplicate inculpatului prin

sentința penală nr. 866/2003 a Tribunalului Dolj, pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 208, 209 lit. a) C. pen. și art. 217 alin. (1) cu aplicarea art.

99 C. pen., urmând ca inculpatul să execute în întregime aceste pedepse,

alăturat pedepsei aplicate în cauza de față de 7 ani și 6 luni închisoare, în

total 8 ani și 6 luni închisoare și 1.000.000 lei amendă penală.

S-au menținut celelalte

dispoziții ale sentinței.

S-a respins, ca nefondat,

apelul declarat de inculpat.

S-a dedus detenția

preventivă de la 26 aprilie 2004 la zi și s-a menținut arestarea preventivă.

Inculpatul a fost obligat la

1.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 600.000 lei onorariul

pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs inculpatul F.I., reiterând motivul din apel, referitor la

greșita individualizare a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse prea aspre.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 52 C. pen.,

pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a

condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art.

72 din același cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de

dispozițiile Părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate

în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de

persoana infractorului și de împrejurările ce atenuează sau agravează

răspunderea penală.

Or, în cauză, se constată că

instanța de apel, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul

social al faptei atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar și datele

referitoare la persoana inculpatului care are antecedente penale, aspecte care

se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.

Așa fiind, instanța a făcut

o justă individualizare a pedepsei, încât recursul, bazat pe reiterarea

aceleiași critici apare ca nefondat și va fi respins, ca atare.

Conform art. 88 C. pen., se

va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive la

zi.

Văzând și dispozițiile

referitoare la reglementarea plății cheltuielilor judiciare făcute de stat,

inclusiv, avansarea către stat a onorariului pentru apărătorul din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul F.I. împotriva deciziei penale nr. 27 din 27

aprilie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția pentru minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 26 aprilie 2004 la 30 iunie 2005.

Obligă pe recurentul

inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din

care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 30 iunie 2005.