ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5598/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Judecătoria Arad, Biroul de carte funciară, petenta SC S.A. SA a solicitat

radierea din C.F. 2698 Sânicolaul Mic a înscrierii din foaia C privind dreptul

de concesionare în favoarea SC P.P. SRL.

Prin Încheierea din camera de

consiliu de la data de 9 septembrie 2003 Judecătoria Arad Biroul de C.F. a

respins cererea petentei pentru radierea dreptului de concesionare

menționându-se în dispozitiv că soluția se notează în C.F. 2698 Sânicolaul Mic.

Judecătoria a motivat că din conținutul

sentinței civile nr. 1048/1997 se reține că la cererea petentei SC S. în

contradictoriu cu intimatul Consiliul local Municipal Arad, a fost constatată

nulitatea absolută a licitației, privind concesionarea terenului situat în

Arad, însă din dispozitiv nu rezultă că petenta a stat în judecată în

contradictoriu cu SC P.P. SRL și nici că este vorba de aceeași suprafață de

teren, pentru că în contractul de concesionare suprafața concesionată este

situată în str. M. FN și nu str. M. nr. 9 cum este evidențiat în sentință.

Considerând că sentința nr. 1048/1997 nu este opozabilă beneficiarului

concesiunii, în raport de prevederile art. 17, art. 125 și art. 126 din

Decretul-lege nr. 115/1938, judecătoria a respins cererea.

Apelul petentei împotriva sentinței

a fost respins de Curtea de Apel Timișoara prin decizia civilă nr. 824 din 30

aprilie 2004.

Împotriva acestei decizii petenta a

declarat recurs, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

invocând aceleași motive din apel. A susținut că, în mod greșit instanța a

considerat inopozabilitatea sentinței față de SC P.P. SRL, întrucât prin

nulitatea absolută a licitației organizată de CLM Arad, societatea comercială

nu a mai putut beneficia de concesionarea terenului și că dispozițiile art. 17

alin. (2) și art. 18 din Decretul-lege nr. 115/1938 nu pot fi aplicabile,

anularea licitației având ca efect restabilirea situației anterioare.

Recursul este nefondat.

Într-adevăr, așa cum corect a

reținut instanța de apel, potrivit art. 17 alin. (2) din Decretul Lege nr. 115/1938,

drepturile reale se sting doar dacă radierea s-a înscris în cartea funciară cu

consimțământul tabularului, iar alin. ultim prevede că hotărârea judecătorească

sau decizia autorității administrative, în cazurile anume prevăzute de lege,

înlocuiesc acordul de voință sau consimțământul. Art. 38 alin. (1) stipulează

însă că hotărârea, prin care se admite rectificarea unei înscrieri, nu va aduce

atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acțiunea

nu a fost admisă, prevedere care a fost preluată și de art. 39 alin. (1) din

Legea nr. 7/1996 potrivit căruia „hotărârea prin care s-a admis rectificarea

unei înscrieri nu va fi opozabilă, persoanelor împotriva cărora acțiunea nu a

fost admisă”. Sunt incidente în speță și dispozițiile Legii nr. 7/1996 fiind în

vigoare, având în vedere art. 72 din lege precum și faptul că Regulamentul de

organizare și funcționare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor,

aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2371/c/1997 a fost adoptat în

temeiul art. 65 din Legea nr. 7/1996. Este de menționat că art. 35 alin. (2)

din lege definește operațiunea de rectificare, prin care se înțelege radierea,

îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face

obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Cum sentința civilă nr. 1048/1997 a

Judecătoriei Arad invocată ca temei al cererii de radiere, nu a fost pronunțată

în contradictoriu cu titularul dreptului de concesionare înscris în C.F. 2698

Sânicolaul Mic, SC P.P. SRL, pe de o parte, iar pe de altă parte, prin aceeași

sentință s-a constatat doar nulitatea absolută a licitației, adică a

operațiunii juridice în urma căreia s-a încheiat contractul de concesionare nr.

63 din 5 noiembrie 1996, fără a se constata în mod expres și nulitatea absolută

a acestui contract, decizia recurată este temeinică și legală.

În consecință recursul urmează a se

respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de petenta S. Arad împotriva deciziei civile nr. 824 din 30 aprilie 2004

a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iunie 2005.