ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1569/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 318 din 13

iunie 2005, Tribunalul Dolj, în baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c), alin.

(2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74

lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat inculpatul T.M.L., la pedeapsa

de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În baza art. 82 și 110 C. pen., la

pedeapsa aplicată inculpatului de 2 ani și 6 luni închisoare, se adaugă

intervalul de 2 ani ca termen de încercare.

S-a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.

b) și c), alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C.

pen., art. 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat

inculpatul A.P. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și

art. 64 C. pen.

S-a constatat acoperit prejudiciul

cauzat părții vătămate P.A.

S-a respins acțiunea civilă

formulată de partea vătămată P.A., privind despăgubirile materiale în sumă de

20.000.000 lei.

Au fost obligați inculpații la câte

2.500.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 800.000 lei

onorariul avocat oficiu către Biroul de Avocați Dolj.

Prima instanță a reținut în fapt,

următoarele:

La data de 21 octombrie 2004, în

jurul orelor 19,30, cei doi inculpați, după ce au consumat câte o bere într-un

bar din satul Comoșteni, au avut o altercație verbală cu partea vătămată P.A.,

ce era în stare de ebrietate.

În jurul orei 20,00, atât

inculpații, cât și partea vătămată au plecat spre domiciliile lor traseul fiind

comun, inculpații hotărându-se să-i aplice câteva lovituri părții vătămate

pentru faptul că-i înjurase la bar.

Astfel, s-au apropiat de partea

vătămată și i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele, până acesta a căzut

la pământ, iar inculpatul T.M.L. i-a sustras din buzunarul stâng al

pantalonului suma de 2.400.000 lei și cărțile de identitate ale părții vătămate

și soției acestuia, pe care le avea asupra sa pentru a încasa pensiile.

După ce a aruncat actele de

identitate în apropierea locului faptei, cei doi inculpați au împărțit suma de

bani sustrasă de la partea vătămată.

A doua zi, cu ocazia cercetărilor,

inculpații au predat organelor de poliție banii sustrași care au fost restituiți

părții vătămate pe bază de dovadă.

Din certificatul medico-legal nr. 2045/

A. 2 din 26 octombrie 2004, rezultă că actele de agresiune exercitate asupra

părții vătămate de cei doi inculpați, i-au produs acesteia leziuni ce au

necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale.

În raport de starea de fapt expusă

mai sus, s-a constatat că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2)

lit. b) și c) C. pen., alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art.

99 și urm. C. pen., pentru inculpatul minor T.M.L. și cu aplicarea art. 75 lit.

c) C. pen., pentru inculpatul A.P.

La individualizarea judiciară a

pedepsei, s-au avut în vedere gradul de pericol social sporit al faptei,

criteriile înscrise în art. 72 C. pen., recunoașterea de către inculpați a

faptelor comise, împrejurarea că nu au antecedente penale, au recuperat în

totalitate prejudiciul produs părții vătămate și au fost de acord să-i

plătească acestuia despăgubirile materiale solicitate.

Sub aspectul laturii civile, s-a

reținut că prejudiciul în cuantum de 2.400.000 lei, produs de către cei doi

inculpați prin săvârșirea faptei, a fost recuperat integral prin restituire.

Cererea de despăgubiri în cuantum de

30.000.000 lei, formulată de partea vătămată P.A., a fost respinsă, ca

nedovedită, chiar dacă inculpații au fost de acord cu plata acestei sume.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul A.P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

susținând că pedeapsa este prea mare în raport de circumstanțele personale, a

avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta, este tânăr și nu are

antecedente penale, și de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei.

A solicitat redozarea pedepsei, prin

eficientizarea sporită a dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen. și

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 353 din 10 noiembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat

de inculpatul A.P. împotriva sentinței penale nr. 318 din 13 iunie 2005 a

Tribunalului Dolj în dosarul 942/P/2005.

Inculpatul nemulțumit și de această

hotărâre, în termen legal, a declarat recurs, solicitând a i se mai reduce

pedeapsa, pe care o socotește severă.

Recursul este nefondat.

Examinându-se hotărârea atacată, în

raport de critica adusă, precum și din oficiu, se constată că pedeapsa a fost

corect individualizată și în cuantumul de 4 ani, nu se poate socoti severă și

prin acordare de circumstanțe atenuante și aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.,

a fost deja coborâtă sub limita minimă, a textului de incriminare, a tâlhăriei

calificate comise și la care a atras și un inculpat minor.

În consecință, recursul va fi

respins, ca nefondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Se vor aplica și prevederile art. 192

C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.P. împotriva deciziei penale nr. 353 din 10 noiembrie

2005 a Curții de Apel Craiova.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 martie 2006.