ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4831/2005

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. 188/2002, reclamantul G.I.,

cetățean moldovean, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român

reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, pronunțarea unei hotărâri prin

care să se dispună repararea prejudiciului material care i-a fost creat de

către instituțiile statului prin confiscarea mărfii (care apoi a fost

valorificată, solicitând reactualizarea prejudiciului cu rata inflației din

ultimii 4 ani), prin suportarea cheltuielilor ocazionate de deplasările sale în

România, prin imposibilitatea de valorificare a mărfii și de a realiza

beneficiu și profit, prin suportarea cheltuielilor ocazionate de asistența

juridică ce i-a fost acordată. Au fost solicitate și daune morale în cuantum de

1 miliard lei, pentru faptul că atât reclamantul, cât și soția sa, au fost

reținuți abuziv timp de 24 de ore în arestul I.J.P. Timiș.

În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie

în interesul pârâtului Statul Român, intervenienta A.N.V., cerere ce a fost

admisă.

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin

sentința civilă nr. 280 din 15 martie 2004, a respins ca neîntemeiată cererea

formulată de reclamantul G.I. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român

reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și intervenienta A.N.V.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin

decizia civilă nr. 1753 din 21 septembrie 2004, a respins ca nefondat apelul

declarat de reclamant.

Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamantul

G.I., invocând în drept dispozițiile art. 299 și art. 304 pct.4, 8, 9 și 10 C.

proc. civ.

Potrivit art. 302

1

C. proc. civ., cererea

de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază

recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse

printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ.,

prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, motivele de

recurs sunt arătate limitativ de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ., iar art. 306

alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în

termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la

motivele de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea

motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C.

proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării

unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de

recurs invocat.

În speță, reclamantul nu s-a conformat exigențelor

cerute de art. 302 C. proc. civ.. Acesta a formulat o simplă cerere de recurs,

în care a invocat prevederile art. 304 pct. 4, 8, 9 și 10 C. proc. civ., însă

nu a formulat nici un fel de critici.

Prin urmare, potrivit dispozițiilor art. 306 alin. (1)

C. proc. civ., urmează să se constate nul recursul declarat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de reclamantul G.I. împotriva

deciziei nr. 1753 din 21 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a

IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2005.