ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.12.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5940/2005

HOTĂRÂRE
13.12.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5940/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2894 din 23

septembrie 2003, Tribunalul Prahova a admis acțiunea reclamantei A.P.A.P.S. (A.V.A.S.)

București și a obligat pe pârâta SC E. SA Brazi la plata sumei de 75.855.689

lei daune interese moratorii calculate în raport de dobânda B.N.R., pentru

achitarea cu întârziere a dividendelor pe anul 1999.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia civilă nr. 110 din 5 decembrie 2003, a respins apelul pârâtei ca

nefondat.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

judecătorești, pârâta a declarat recurs, susținând, în esență, că în mod greșit

a fost obligată la plata despăgubirilor calculate în raport de dobânda de

referință a B.N.R., întrucât are, cont deschis la B.C.R. și trebuia aplicată

dobânda la vedere a acesteia.

Recursul este întemeiat pentru cele

ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 43 C. com. hotărârile

comerciale lichide și plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când

devin exigibile.

În raport de aceste prevederi legale

pe care reclamanta își întemeiază pretențiile, în cazul neplății unor datorii

comerciale lichide și exigibile, comerciantul debitor datorează de drept

dobânzi.

Cum, dividendele sunt sume datorate

la sfârșitul anului contabil calculate pe baza bilanțului anual aprobat de

A.G.A., când devin exigibile, reclamanta este în drept să pretindă daune

moratorii conform art. 43 C. com.

În ceea ce privește cuantumul

dobânzilor pentru întârziere în plata dividendelor aferente anului financiar

1999, trebuie reținut că sunt datorate dobânzile la vedere acordate de organul

bancar pentru sumele existente în contul curent.

Cum reclamanta a prezentat, la

solicitarea instanței modul de calcul al acestor dobânzi, se constată că

răspunderea juridică a pârâtei va fi angajată în raport de dobânda la vedere

astfel calculată și necontestată.

Mai trebuie reținut că intimata a

invocat în combaterea recursului pârâtei, nulitatea prevăzută de art. 302 lit.

c) și art. 306 C. proc. civ., care vor fi respinse, întrucât în speță, nu sunt

întrunite condițiile legale menționate.

Având în vedere cele de mai sus

recursul pârâtei va fi admis, se va modifica hotărârea atacată, va fi admis

apelul aceleiași părți, se va schimba hotărârea primei instanțe, în sensul că,

pârâta va fi obligată la plata dobânzilor în sumă de 2.167,9 RON (lei noi).

În această situație, potrivit art. 274

în sumă de 655,89 RON, reprezentând taxă de timbru în apel și recurs.

Respinge excepțiile invocate de

intimată.

Admite recursul declarat de pârâta

SC E. SA Brazi, împotriva deciziei nr. 110 din 5 decembrie 2003 a Curții de

Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ.

Modifică decizia recurată, admite

apelul pârâtei, schimbă în parte sentința nr. 2894 din 23 septembrie 2003 a

Tribunalului Prahova și obligă pe pârâtă să plătească reclamantei A.V.A.S.

2167,9 RON, reprezentând dobânzi.

Obligă recurenta la cheltuieli de

judecată către intimată de 655,89 RON, taxă de timbru în apel și recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 13 decembrie 2005.

Sursă