ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1168/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

28 aprilie 2004, la Curtea de Apel Timișoara, C.D. a declarat recurs împotriva

sentinței civile nr. 99, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, la 24

februarie 2004, solicitând casarea acesteia, pentru nelegalitate.

În motivarea recursului,

petentul a susținut că a solicitat anularea Ordinului nr. 332 din 11 decembrie

2003, emis de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin care s-a

dispus încetarea raporturilor de muncă și eliberarea sa din funcția de director

executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Mehedinți, solicitând reintegrarea sa

cu obligarea la plata drepturilor bănești ce i se cuveneau, daune morale de

300.000.000 lei și cheltuieli de judecată.

Critica sentinței atacate

privește faptul că, deși este pensionar din 1 februarie 2002, intimatul fiind

obligat pe cale judecătorească, la reintegrare, a fost reintegrat la 25

noiembrie 2003, dar la 11 decembrie 2003 s-a emis Ordinul nr. 332, prin care

s-a dispus încetarea raporturilor de muncă și eliberarea sa din funcția de

director executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Mehedinți, fără a se

demonstra că nu mai era necesară menținerea sa în activitate.

Din actele cauzei, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că în anul 1957, recurentul a fost numit

(prin recurs) director al Direcției Sanitar-Veterinare Mehedinți. La 1

decembrie 2000 a fost atestat pe post, conform Legii nr. 188/1999.

Prin Ordinul nr. 157 din 5

februarie 2001, recurentul a fost eliberat din funcție, ca urmare a avizului

negativ al prefectului, aviz pe care acesta nu l-a motivat.

Cu privire la acest aspect,

recurentul a pornit acțiune judecătorească, stabilindu-se definitiv și

irevocabil că actul administrativ atacat a fost abuziv.

Ca urmare a acestui fapt, a

fost emis Ordinul nr. 328 din 25 noiembrie 2003, prin care s-a dispus

reintegrarea petentului, în funcția de director executiv al Direcției Sanitar-Veterinare

Mehedinți.

Deci, reintegrarea

petentului s-a făcut în executarea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile, constatându-se că în cauză a existat un act administrativ abuziv.

Întrucât, însă, în timpul

judecării legalității Ordinului nr. 157 din 5 februarie 2001, recurentul a fost

pensionat pentru limită de vârstă și cum potrivit art. 89 lit. e) din Legea nr.

188/1998, privind Statutul funcționarilor publici, încetarea raporturilor de

serviciu a funcționarilor publici are loc în cazul pensionării, iar conform art.

41 alin. (5) din Legea nr. 19/2000, asigurații pensionați pentru limită de

vârstă pot continua activitatea, numai cu acordul angajatorului, se constată că

Ordinul nr. 332 din 11 decembrie 2003 este legal. În acest sens, s-a pronunțat

și Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ,

prin sentința nr. 99, hotărâre care fiind legală, urmează a fi menținută.

Recursul declarat fiind

neîntemeiat, va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.D. împotriva sentinței civile nr. 99 din 24 februarie 2004 a Curții de

Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 februarie 2005.