ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1108/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1108/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin decizia comercială nr. 373/ R
din data de 8 aprilie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a
comercială, a fost anulată ca insuficient timbrată acțiunea în anulare
formulată de SC B.T. SRL, împotriva sentinței arbitrale nr. 181 din 4 iunie
2004 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional a României și a
Municipiului București, în contradictoriu cu intimata SC C. SA.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
constatat că deși contestatoarei SC B.T. SRL i s-a pus în vedere prin
încheierea de ședință din data de 11 martie 2005 completarea taxei judiciare de
timbru la valoarea pretențiilor contestate, cu suma de 24.745.917 lei și timbru
judiciar în valoare de 40.000 lei, aceasta nu și-a îndeplinit obligația de a achita
integral taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate până la termenul
acordat.
În contra acestei decizii
contestatoarea prin lichidator D.V., a declarat în termen legal recurs,
solicitând casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru
motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9, 10 și 11 C. proc. civ.
În argumentarea criticilor formulate
recurenta a susținut următoarele:
- instanța în mod greșit a respins
cererea de suspendare a judecății cauzei până la numirea unui lichidator urmare
dizolvării de drept a societății prin încheierea nr. 8685 dată de judecătorul
delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Vâlcea;
- taxa de timbru datorată și timbrul
judiciar au fost achitate până la închiderea dezbaterilor după ce instanța a respins
cererea de suspendare a judecății.
Recursul este fondat, pentru motivul
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea
legii pentru considerentele ce urmează:
Potrivit Normelor Metodologice de
aplicare a Legii nr. 146/1996 modificată privind taxa judiciară de timbru
instanța va încunoștința partea despre cuantumul taxelor datorate și obligația
de a le achita până la termenul stabilit sub sancțiunea anulării acțiunii.
În cauză instanța a stabilit
necesitatea completării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar datorate
de contestatoare cu suma de 24.745.917 lei și respectiv 40.000 lei prin
încheierea de ședință din data de 11 martie 2005 când contestatoarea a lipsit
de la judecată;
Prin urmare instanța avea obligația,
conform normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 să încunoștințeze
contestatoarea prin citație despre cuantumul taxelor datorate și obligația de a
le achita până la termenul acordat, chiar dacă aceasta avea termen în
cunoștință fiind prezentă la primul termen de judecată acordat în cauză, 11
februarie 2005, când a achitat taxa judiciară de timbru stabilită inițial de
34.000 lei și 1.500 lei timbru judiciar.
Referatul întocmit de grefierul
de ședință din data de 11 martie 2005 în sensul că după închiderea dezbaterilor
s-a prezentat contestatoarea prin reprezentantul său căruia i s-a pus în vedere
completarea taxelor datorate, nu echivalează cu o încunoștințare de către
instanță, în condițiile legii, a cuantumului taxelor datorate. Pe de altă parte
dispozițiile art. 153 alin. (1) C. proc. civ., privind termenul în cunoștință,
nu includ și ipoteza încunoștințării despre cuantumul taxelor datorate, ci au
în vedere numai citarea pentru judecată.
Așa fiind, cum pentru termenul
din 8 aprilie 2005, contestatoarea nu a fost citată cu mențiunea de a achita
diferențele de taxe judiciare de timbru și timbru judiciar datorate, sancțiunea
anulării cererii ca insuficient timbrată este nelegală, instanța era obligată să
acorde un nou termen în vederea timbrării, constatând că partea nu a fost încunoștințată
legal despre cuantumul taxelor datorate.
De altfel, în aceeași zi, la ora 14,00,
așa cum rezultă din rezoluția de pe cererea aflată dosar, contestatoarea a
depus taxele în cuantumul pus în vedere de instanță la termen.
Pentru considerentele ce preced,
Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., va admite recursul și
va casa decizia atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași
instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
reclamanta SC B.T. SRL prin lichidator D.V., împotriva deciziei comerciale nr. 373/
R din 8 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială,
casează decizia atacată și trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel
București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 17 martie 2006.