ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1559/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1559/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 5574 din 20
octombrie 2004 a Tribunalului Hunedoara, s-a respins contestația formulată de
contestatoarea SC C. SA, în contradictoriu cu Primăria comunei Ilia, județul
Hunedoara, P.N.M. primarul comunei Ilia, C.O., secretarul Primăriei Ilia și
P.P., împotriva dispoziției nr. 217/2003 emisă de Primăria comunei Ilia.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că, în urma notificării formulată de pârâtul P.P. în condițiile
art. 21 din Legea nr. 10/2001, acestuia i s-a restituit în natură imobilul
înscris în C.F. 434 Ilia, de către primăria Ilia județului Hunedoara.
S-a mai reținut faptul că, în
condițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001, contestatoarea SC C. SA, nu are
calitate procesuală pasivă.
Prin decizia civilă nr. 900 din 9
iunie 2005, Curtea de Apel Alba-Iulia a respins ca nefondat apelul formulat de
SC C. SA împotriva sentinței civile nr. 5574/2004 a Tribunalului Hunedoara.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că, în condițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001, contestatoarea
SC C. SA nu are calitate procesuală activă.
Împotriva sentinței civile mai sus
menționată, a declarat recurs SC C. SA Deva, criticând-o ca fiind nelegală,
invocându-e prevederile art. 304 pct. 7, 8, 9, 10 C. proc. civ., deoarece:
- În mod greșit instanțele au
reținut că nu aveau calitatea procesuală activă, de vreme ce din probele
existente la dosarul cauzei rezultă că imobilul în litigiu, terenul și
construcțiile edificate pe acesta se află în patrimoniul nostru, în
conformitate cu H.G. nr. 834/1991.
Recursul nu este fondat.
Pârâtul P.P. a notificat Primăria
Ilia județul Hunedoara, în condițiile art. 21 devenit în prezent art. 22 din
Legea nr. 10/2001 republicată, iar Primăria Ilia prin primar prin decizia nr.
217/2003 a dispus restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. Ilia.
Prin dispozițiile Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, s-a prevăzut și o procedură
judiciară derogatorie sub anumite aspecte, de la procedurile judiciare comune.
Astfel, prin actul normativ
menționat, cât privește dispozițiile ori deciziile emise de unitățile
deținătoare ale imobilelor preluate în mod abuziv în sensul art. 2 din lege,
s-a instituit o procedură legală în care acestea pot fi contestate de
persoanele îndreptățite.
Așa cum rezultă din economia
dispozițiilor cuprinse în capitolul III din lege, proceduri de restituire,
dispozițiile ori deciziile date de unitățile deținătoare asupra notificărilor
ce le sunt adresate, pot fi contestate numai în situațiile prevăzute de lege și
numai de către persoanele îndreptățite, categoria de persoane este definitivă
prin art. 3 din aceeași lege.
Pentru această categorie de litigii
a fost stabilită și o competență materială specială, derogative de la cea
reglementată prin normele de drept comun, în favoarea tribunalului, secția
civilă, în a cărei circumscripție teritorială se află sediul unității
deținătoare.
Fiind vorba de o lege specială,
derogatorie sub aspectul subiectelor de drept și al competenței materiale a
instanțelor judecătorești de la legea generală, dreptul comun în materie, ea
este de strictă interpretare și își găsește aplicație numai în ipotezele la
care se referă exemplificativ: art. 24 alin. (8), art. 25 alin. (6), art. 31
alin. (2), devenite: art. 26, alin. (3), art. 27 alin. 6, prin republicarea
Legii nr. 10/2001, repercutările sale neputând fi extinse, pe cale de
interpretare, și la alte categorii de litigii.
În speță, reclamanta SC C. SA Deva nu
are calitate de „persoană îndreptățită” în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001
republicată, această calitate având-o doar pârâtul-intimat P.P. care a apelat
la procedura reglementată prin actul normativ mai sus enunțat pentru a obține
măsuri reparatorii.
Prin urmare, fiind terț în raport de
procedura reglementată prin Legea nr. 10/2001 în cadrul căreia a fost emisă
dispoziția nr. 217/2003 Primăria Ilia prin primar, reclamanta nu are deschisă
calea unei acțiuni în anularea acestei decizii în procedura prevăzută de actul
normativ menținut.
În măsura în care justifică un
interes și un drept propriu, terțele persoane, cum este și cazul reclamantei,
pot contesta însă deciziile/dispozițiile emise în favoarea persoanelor
îndreptățite în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 în procedura
reglementată prin legea generală, care este dreptul comun în materia acțiunilor
în constatarea nulității lor, respectiv în procedura reglementată de codul de
procedură civilă.
Așadar, reclamanta SC C. SA Deva
nefăcând parte din categoria persoanelor prevăzute de art. 3 din Legea nr.
10/2001, nu are calitate procesuală activă.
Pentru toate aceste considerente,
Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu
temeiurilor de drept prevăzute de art.304 pct. 7, 8, 9, 10 C. proc. civ., și în
consecință se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC C. SA
Deva, împotriva deciziei civile nr. 900 din 9 iunie 2005 a Curții de Apel
Alba-Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
reclamanta SC C. SA Deva împotriva deciziei nr. 900 A din 9 iunie 2005 a Curții
de Apel Alba Iulia, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2006.