ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 781/2007

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Petroșani la 17 ianuarie 2003, reclamanții T.S. și T.I. au chemat în judecată pe pârâtele Primăria municipiului Petroșani și SC H. SA Deva pentru ca instanța, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate nulitatea Dispoziției nr. 1423/2002 a Primăriei municipiului Petroșani. În motivarea cererii s-a arătat că Dispoziția nr. 1423/2002 este lovită de nulitate întrucât s-a restituit un teren care nu mai era în proprietatea primăriei. Imobilul compus din teren și construcție a fost vândut de SC H. SA Deva reclamantei. Prin încheierea civilă nr. 426 din 7 februarie 2003 Judecătoria Petroșani a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului Hunedoara.

La termenul din 23 aprilie 2004 reclamanții și-au completat acțiunea și au solicitat introducerea în proces în calitate de pârâți și a lui B.T., V.I., V.D., M.D., D.M., M.V., C.M., S.P., V.D., G.D., B.E. și P.L. Prin sentința civilă nr. 595 din 3 iulie 2003, Tribunalul Hunedoara, secția civilă, a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că persoana îndreptățită să atace decizia sau dispoziția emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 este doar persoana care a solicitat restituirea în natură sau prin echivalent a imobilului în litigiu. Reclamanții sunt terți în raportul juridic dintre primărie și pârâții cărora li s-a recunoscut dreptul la restituirea în natură a terenului solicitat, astfel încât au deschisă numai calea acțiunii în revendicare.

Apelul declarat de reclamanți împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 514 A din 12 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă. În considerentele hotărârii sale instanța de apel a reținut că reclamanții nu sunt persoane îndreptățite la restituirea terenului, fiind terți în raportul juridic dintre Primărie, care a emis dispoziția atacată, și pârâții solicitanți ai terenului. Legea nr. 10/2001 stabilește competența materială de soluționare a plângerilor împotriva dispozițiilor primarului de restituire a terenurilor și se aplică cu prioritate în raport cu Legea nr. 29/1990. Este adevărat că actul atacat emană de la o autoritate administrativă, însă cu atribuții jurisdicționale, dar nu este un act pur administrativ care să nu fie supus controlului special reglementat de Legea nr. 10/2001, cu căi de atac specifice.

Raporturile juridice dintre reclamanți și pârâți și respectiv forța juridică a titlurilor de proprietate pe care le dețin asupra imobilului în litigiu pot fi lămurite pe calea unei acțiuni de drept comun. Împotriva acestei hotărâri reclamanții au declarat recurs critica, neîntemeiată în drept, vizând următoarele aspecte: Hotărârile sunt nelegale deoarece reclamanții au cumpărat terenul în litigiu de la SC H. SA Deva. La data cumpărării reclamanții au fost cumpărători de bună-credință și au făcut actele de vânzare-cumpărare la notariat. Dacă nu ar fi fost cumpărători de bună-credință actele nu ar fi putut fi făcute la notar. Înainte de a cumpăra terenul reclamanții l-au stăpânit în calitate de chiriași ani de zile.

În dovedirea recursului au fost depuse în copie înscrisuri administrate și în etapele procesuale anterioare. Prin întâmpinare intimații M.D. și D.M. au solicitat respingerea recursului invocând faptul că motivele de recurs nu au fost întemeiate în drept și nu s-a indicat în ce ar fi constat eroarea de raționament judiciar pe care ar fi făcut-o instanțele. Verificând actele și lucrările dosarului Înalta Curte a apreciat că deși recurenții nu au motivat în drept criticile formulate, dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea în motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit art. 306 alin. final C. proc. civ., în raport de care a fost analizat recursul, fiind reținute următoarele: În fapt, reclamanții au contestat dispoziția prin care s-a restituit în natură către B.T., V.D., V.I., V.D., S.P., G.D., C.M., B.E.

, P.L., M.D., D.M. și M.V. terenul în privința căruia reclamanții au încheiat, în calitate de cumpărători, un contract de vânzare-cumpărare. Potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. „Persoana îndreptățită” să atace decizia/dispoziția este cea care s-a adresat cu notificare unității deținătoare sau, după caz, entității învestite cu soluționarea notificării.

Drept urmare, așa cum corect au stabilit și instanțele de fond, reclamanții nu aveau calitatea de a contesta soluția dată notificării făcute de o altă persoană, față de raportul juridic finalizat prin decizia sau dispoziția atacată reclamanții fiind terți. În aceste condiții, buna credință a reclamanților la încheierea contractului de vânzare-cumpărare asupra imobilului în litigiu este lipsită de relevanță în cadrul procesual pentru care au optat. Ei au posibilitatea să exercite o acțiune în revendicare în cadrul căreia să se compare titlurile pe care părțile le au asupra imobilului. Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a considerat că instanțele de fond au făcut aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legii materiale incidente în speță, astfel încât criticile formulate nu întrunesc cerințele motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința păstrării hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții T.S. și T.I. împotriva deciziei civile nr. 514 A din 12 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2007.