ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4379/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 458 din 12 martie 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanta S.R.R. S.T.O.C. cu sediul în Craiova, împotriva pârâtei SC T. SRL Craiova cu sediul în Craiova, în sensul că a obligat pârâta reclamantă către reclamanta pârâtă la plata sumei de 548.793.899 lei, reprezentând despăgubiri și la 19.570.869 lei cheltuieli de judecată. De asemenea a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă SC T. SRL Craiova și a mai fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de SC D.C.

SRL Craiova cu sediul social în Craiova. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut în esență că pârâta SC T. SRL Craiova a ocupat fără drept spațiul în litigiu, urmând a fi obligată la plată în cuantum de 548.793.899 lei, reprezentând suma de 20.955.099 lei contravaloare chirie datorată pe perioada ianuarie-martie 1998 și suma de 527.838.800 lei cu titlu de despăgubiri pentru folosirea nejustificată a spațiului. Cu privire la cererea reconvențională, nici o parte nu a contestat că au fost efectuate o serie de îmbunătățiri la spațiul în litigiu, numai că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din contractul de închiriere din 28 decembrie 1995, toate lucrările de îmbunătățiri ce depășesc obligațiile chiriașului vor fi făcute numai cu acordul scris al proprietarului, iar în speță aceste amenajări au fost făcute cu încălcarea acestei înțelegeri.

Referitor la cererea de chemare în garanție formulată împotriva SC D.C. SRL Craiova, reiese că SC T. SRL Craiova nu are calitate procesuală activă, având în vedere că nu este parte în contractul de asociere în participațiune din 1 noiembrie 1998, chiar dacă au același asociat. Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 280 din 25 iunie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC T. SRL Craiova, împotriva sentinței nr. 458 din 12 martie 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 5049/COM/2003 în contradictoriu cu intimata reclamantă S.R.R. – S.T.O.C. și SC D.C. SRL Craiova.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că între reclamanta intimată și pârâta apelantă a intervenit contractul de închiriere din 28 decembrie 1995, care a fost reziliat prin sentința nr. 1034 din 26 august 1997 a Tribunalului Dolj, secția comercială, irevocabilă potrivit deciziei nr. 201 din 21 ianuarie 1999 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a dispus și evacuarea apelantei din spațiul în litigiu. Conform procesului verbal de predare-primire încheiat la data de 20 iunie 2001, pârâta apelantă a eliberat spațiul în litigiu la această dată, valoarea despăgubirilor datorate reclamantei pentru folosirea fără drept a spațiului comercial fiind stabilită corect. De asemenea apelanta pârâtă nu a făcut dovada că a procedat la solicitarea acordului proprietarului spațiului pentru a realiza îmbunătățirile invocate, așa încât contravaloarea amenajărilor respective nu au putut fi încuviințate de instanță.

Respingerea cererii de chemare în garanție a fost justificată de aspectul că nu există raporturi juridice între pârâta apelantă și societatea chemată în garanție. Împotriva deciziei nr. 280 din 25 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială a promovat recurs pârâta SC T. SRL Craiova, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, în principal sub aspectul că la termenul din data de 25 iunie 2004, când a fost soluționat apelul, judecarea cauzei s-a efectuat în lipsa pârâtei, care nu a fost citată pentru acest termen, astfel încât nu au putut fi analizate toate apărările formulate de apelantă. Intimata reclamantă S.R.R. – S.T.O.C. a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt întemeiate, recursul declarat de pârâta SC T. SRL Craiova urmând a fi admis, pentru următoarele considerente. Greșit a apreciat instanța de apel atunci când a soluționat cauza la termenul din 25 iunie 2004 că procedura este legal îndeplinită cu apelanta pârâtă SC T. SRL Craiova. Din verificarea încheierii pronunțată la data de 28 mai 2004 reiese că la apelul făcut în ședință publică a răspuns apelanta pârâtă SC T. SRL Craiova prin consilier juridic, care a depus taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, solicitând acordarea unui nou termen de judecată pentru a se prezenta apărătorul societății (dosar nr. 776/COM/2004 al Curții de Apel Craiova, secția comercială).

Această situație nu poate fi circumscrisă dispozițiilor art. 89 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care înfățișarea părții în instanță, în persoană sau prin mandatar, acoperă orice vicii de procedură, deoarece calitatea persoanei care a răspuns în instanță ca reprezentant al apelantei, nu a fost dovedită cu acte. Se impunea cu necesitate, citarea pârâtei pentru termenul din data de 25 iunie 2004, în condițiile art. 86 și următoarele din Codul de procedură, astfel încât actele de procedură să fie îndeplinite așa cum prevăd normele legale imperative în materie. Pentru aceste rațiuni juridice urmează a admite recursul declarat de pârâta SC T. SRL cu sediul social în Craiova, împotriva deciziei nr. 280 din 25 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, pe care în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. 5 C. proc.

civ., o casează și va trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceiași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC T. SRL Craiova, împotriva deciziei nr. 280 din 25 iunie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția comercială. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecarea apelului, la aceiași instanță. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2005.