ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1325/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 573/1123/2007, reclamanții R.R.G.P., S.R. și B.S., au chemat în judecată pe pârâta Primăria Comunei Vordeni prin primar, solicitând obligarea acesteia din urmă să emită dispoziția de restituire în echivalent pentru imobilele solicitate a fi retrocedate, sub formă de titluri cu valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare. Tribunalul Brăila prin sentința civilă nr. 235 din 12 martie 2007 – a respins ca nefondată acțiunea. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții invocând motive de nelegalitate și netemeinicie. Prin încheierea de ședință din 10 decembrie 2009 Curtea de Apel Galați a dispus suspendarea judecări apelului în temeiul dispozițiilor art. 155 1 C. proc.

civ. În motivarea încheierii de suspendare s-a reținut că, adresa instanței din data de 13 noiembrie 2009 a fost transmisă apelanților la domiciliul ales, aceasta a returnat-o pe motiv că nu s-a putut livra și că apelanții nu au indicat un alt domiciliu pentru comunicarea actelor procedurale. Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanții invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenții critică hotărârea sub următoarele aspecte: - Obligația depunerii anumitor acte nu a fost adusă la cunoștința recurenților pentru termenul din data de 10 decembrie 2009. - La termenul din 5 noiembrie 2009, recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar pentru termenul din 10 decembrie 2009, au fost transmise citațiile fără a se indica vreo obligație a acestora pe care ar fi trebuit să o îndeplinească.

- În mod eronat s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 155 1 C. proc. civ. întrucât nu a existat o culpă a părții reclamante. Examinând criticile formulate prin intermediul cererii de recurs Înalta Curte va admite recursul în considerentele celor ce succed: Textul din art. 155 1 C. proc. civ. instituie un caz de suspendare facultativă a judecății într-un caz particular, anume acela în care desfășurarea normelor a procesului este împiedicată din vina părții reclamante. Instituirea condiției privitoare la culpa reclamantului conferă suspendării, reglementate de dispozițiile art. 155 1 C. proc. civ., natura unei veritabile sancțiuni procedurale. De altfel, suspendarea intervine numai în cazul neîndeplinirii de reclamant a obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății.

În cauza pendinte, instanța, la termenul din 5 noiembrie 2009, a dispus judecarea pe fond a cauzei, dar, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la 10 noiembrie 2009, când, după deliberare a constatat că este necesar a se repune cauza pe rol, fixând în acest sens termen de judecată la 10 decembrie 2009. Cu ocazia repunerii pe rol a cauzei pentru termenul din 10 decembrie 2009, instanța a dispus citarea reclamanților, dar citarea acestora s-a făcut cu indicarea greșită a apartamentului (filele 53, 54). În cererea „precizatoare” formulată de reclamanți se arată că aceștia au domiciliu procesual ales în București, B-dul G. nr. 6, bloc 2, scara 2, apartament 29, sector 4, iar citarea pentru termenul din 10 decembrie 2009 s-a făcut la sediul din B-dul G. apartamentul 2 în loc de apartamentul 29. În această situație, este cert că, din punct de vedere procedural, s-a dispus suspendarea cauzei nelegal, fiind încălcate dispozițiile art. 85 C. proc.

civ., în sensul că „judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel”. Instanța la termenul din 10 decembrie 2009, a dispus asupra cererii de sancțiune a reclamanților, în situația în care aceștia nu au fost legal citați. Or, potrivit art. 155 1 C. proc. civ. sancțiunea reclamantului intervine numai în cazul neîndeplinirii de către acesta a obligațiilor prevăzute de lege, dar, cu obligația încunoștințării părților despre existența procesului civil. Acest act procedural se realizează atât în faza inițială a procesului, cât și în unele faze succesive ale judecății. Așadar, în raport de cele mai sus reținute, Înalta Curte în baza art. 312 alin. (1), va admite recursul, va casa încheierea și va trimite cauza pentru reluarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanții B.S.M., R.G.P. și S.R. împotriva încheierii de ședință din 10 decembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Casează încheierea din 10 decembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Dispune trimiterea dosarului aceleiași instanțe în vederea continuării judecății. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2011.