ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5811/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 809 din 3 februarie 2003, Judecătoria Timișoara a respins cererea principală, având ca obiect desfacerea căsătoriei, formulată de reclamanta pârâtă reconvențională P.E., în contradictoriu cu pârâtul reclamant P.T.C.M. A admis cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional P.T.C.M. și a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părți la data de 26 aprilie 1976, din culpa reclamantei pârâtă reconvențională P.E., revenirea acesteia din urmă la numele avut anterior încheierii căsătoriei, precum și partajarea folosinței imobilului situat în Cluj-Napoca. Împotriva hotărârii primei instanțe reclamanta P.E.

a declarat apel. La termenul din 2 decembrie 2003, fixat pentru judecarea apelului, reclamanta a solicitat, prin cerere scrisă, suspendarea judecării cauzei, întemeiată pe art. 243 pct. 2 C. proc. civ. Prin încheierea pronunțată la aceeași dată în dosarul nr. 4071/C/2003, Tribunalul Timiș a respins cererea de suspendare a judecării cauzei. S-a reținut că pârâtul P.T.C.M. nu a fost pus sub interdicție printr-o hotărâre judecătorească, numirea curatorului apare ca fiind prematură și neavenită, așa încât nu sunt îndeplinite condițiile art. 243 pct. 2 C. proc. civ., invocate de apelanta reclamantă P.E. Împotriva acestei încheieri reclamanta pârâtă reconvențională P.E. a declarat recurs.

La termenul din 23 februarie 2005, fixat pentru judecarea recursului, invocând înregistrarea la secția civilă și de proprietate intelectuală a unei cereri de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 9366/2004 al Curții de Apel Timișoara, reclamanta a solicitat suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea cererii de strămutare. Prin încheierea pronunțată în aceeași zi în dosarul nr. 9366/C/2004, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a admis cererea, astfel cum a fost formulată. Împotriva acestei încheierii reclamanta P.E. a declarat recurs, fără a indica nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute în art. 304 C. proc.

civ. și fără a formula critici susceptibile a fi încadrate în vreunul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de textul menționat. Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Din actele dosarului rezultă că reclamanta P.E. a solicitat strămutarea dosarului nr. 9366/2004 al Curții de Apel Timișoara (fila 26 din dosarul nr. 8366/2004), având ca obiect recursul declarat de aceeași parte împotriva încheierii din 2 decembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 4701/2003. Pentru soluționarea cererii de strămutare a judecării cauzei la o altă instanță egală în grad a fost fixat termen la data de 1 iunie 2005. În raport de situația expusă și având în vedere cererea reclamantei menționate, Curtea de Apel Timișoara a admis cererea și a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea cererii de strămutare.

Suspendarea facultativă a judecării cauzei, în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ., apare ca fiind legală în acest caz, în considerarea dispozițiilor art. 40 alin. (5) din același cod. Ca atare, recursul declarat de reclamantă se constată a fi neîntemeiat. Pe de altă parte, în cauză nu este îndeplinită condiția interesului, comună oricărei acțiuni sau căi de atac, în raport de împrejurarea că prin încheierea atacată a fost admisă o cerere a acesteia, că suspendarea a fost dispusă pe termen limitat și că partea, după soluționarea cererii de strămutare a judecării cauzei, în cazul respingerii, poate solicita repunerea cauzei pe rol. În consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P.E. împotriva încheierii din 23 februarie 2005 în dosarul nr. 9366/2004 a Curții de Apel Timișoara. Irevocabilă Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 iulie 2005.