ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1147/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1321/ F din

20 octombrie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe

inculpatul D.G. la pedeapsa principală de:

- 4 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani

(pedeapsă complementară), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri

de mare risc, prevăzută în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicația art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen.

S-a făcut aplicația art. 71 și art. 64

C. pen.

A fost menținută arestarea

preventivă în cauză a inculpatului, deducându-se din pedeapsa principală

aplicată perioada executată prin reținerea și arestarea preventivă cu începere

de la 7 aprilie 2005 la zi.

S-a constatat consumarea în

totalitate în procesul analizelor de laborator a probei cu masa totală de 0,13

gr. heroină, corp delict.

În temeiul art. 17 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea specială către stat a sumei de

200.000 lei ridicată de la inculpat prin procesul-verbal de constatare în

flagrant a infracțiunii din 7 aprilie 2005.

A fost obligat inculpatul la suma de

400 lei cheltuieli judiciare statului.

Instanța a reținut că, organele de

poliție din cadrul I.G.P.R. – B.C.C.O.A. au fost sesizate prin denunțul

formulat, la data de 7 aprilie 2005, de către numita C.A.V., cu privire la

faptul că, un individ cunoscut cub porecla Ț. vinde droguri în zona Vitan.

În cursul aceleiași zile s-a

organizat constatarea și prinderea în flagrant, fiind înmânată denunțătoarei

suma de 1.500.000 lei în vederea cumpărării drogurilor de la furnizorul

amintit, în bancnote de câte 100.000 lei, ale căror serii au fost consemnate în

prealabil într-un proces-verbal.

Sub supravegherea organului de

cercetare penală, denunțătoarea s-a deplasat la intersecția Căii Vitan cu

Șoseaua Mihai Bravu și a luat legătura cu inculpatul, însoțit de concubina

acestuia, căruia i-a înmânat suma de 1.500.000 lei pentru procurarea a șase

doze heroină.

Denunțătoarea a rămas să aștepte

livrarea drogurilor în locul amintit, iar inculpatul a plecat în zonă și a

revenit după circa 25-30 minute, fiind imobilizat de lucrătorii de poliție

imediat ce a remis cele șase doze, reprezentând cantitatea de 0,13 gr heroină,

după cum s-a stabilit ulterior prin analizele de laborator.

Inculpatul a recunoscut că a

procurat drogurile de la numitul G.U. care domiciliază pe str. Vrejului, cu

suma de 1.300.000 lei, diferența de 200.000 lei fiind destinată cu titlu de

comision și ridicată de la inculpat cu ocazia percheziției corporale efectuate

la momentul constatării în flagrant a infracțiunii.

Situația de fapt amintită și

celelalte rezolvări juridice adoptate în cauză de instanță s-au întemeiat

probatoriu pe procesul-verbal de consemnare a denunțului, procesul-verbal de

constatare și prindere în flagrant, precum și fotografiile judiciar-operative

întocmite cu această ocazie, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 209815

din 7 aprilie 2005, declarațiile martorilor C.A.V., D.R.D. și J.L.I. și

recunoașterea inculpatului la urmărirea penală și cercetarea judecătorească.

La individualizarea pedepsei au fost

reținute cu semnificație de circumstanțe atenuante, prevăzute în art. 74 lit.

a) și c) C. pen., cu consecința coborârii pedepsei sub minimul legal special de

10 ani închisoare până la 4 ani închisoare, datele pozitive ce au caracterizat

conduita anterioară, persoana inculpatului, situația familială deosebită, având

în întreținere patru copii minori, precum și disponibilitatea manifestată

pentru identificarea, tragerea la răspundere penală și a furnizorului

drogurilor.

Apelul declarat de inculpat,

susținut oral pentru netemeinicie, în sensul reducerii pedepsei prin acordarea

unei mai largi eficiențe dispozițiilor art. 76 lit. a) C. pen., de către

instanța de control judiciar, a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr.

937/ A din 30 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală

și pentru cauze cu minori și de familie.

A fost menținută arestarea

preventivă în cauză, fiind dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării

preventive la zi.

A fost obligat inculpatul-apelant la

plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei a

reprezentat onorariul apărătorului din oficiu, avansat din fondurile

Ministerului Justiției.

Împotriva ambelor hotărâri s-a

declarat în termen recurs de către inculpat, invocându-se cazul de casare

prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., cu motivarea

că pedeapsa aplicată este prea severă în raport cu datele sale personale, fiind

infractor primar, care a recunoscut fapta, având în întreținere patru copii

minori, fiind nesocotite astfel în integralitatea lor, criteriile de

individualizare prevăzute în art. 72 C. pen.

Recursul este nefondat.

În sensul dispozițiilor art. 72 C.

pen., la stabilirea sancțiunilor penale, instanțele judecătorești sunt obligate

să țină seama nu numai de datele personale ale făptuitorului, dar și de gradul

de pericol social concret al faptelor stabilite în sarcina sa, de împrejurările

săvârșirii acestora, de mobilul care a determinat încălcarea legii penale,

precum și de orice alte elemente ce ar agrava ori atenua răspunderea penală.

În cauză este stabilit că inculpatul

a fost surprins în flagrant, însoțit de concubina acestuia, după ce a

intermediat procurarea și vânzarea cantității de 0,13 gr. heroină (șase doze)

în schimbul unui comision de 200.000 lei, activitate ilicită cunoscută de

consumatorii de droguri din zona Vitan, dovadă fiind denunțul formulat

împotriva acestuia, ce realizează elementele constitutive ale infracțiunii de

trafic de droguri de mare risc, prevăzută în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Corespunzător pericolului social

concret al acestei fapte penale, pedeapsa principală prevăzută de lege este de

la 10 la 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi și inculpatului i s-a

stabilit în cauză o pedeapsă de numai 4 ani închisoare, prin reținerea date

personale pozitive și împrejurărilor invocate în susținerea recursului ca având

semnificație de circumstanțe atenuante prevăzute în art. 74 lit. a) C. pen., cu

consecința coborârii pedepsei sub minimul legal special prevăzut de lege,

potrivit art. 76 lit. a) C. pen.

De menționat că denunțul

inculpatului privind furnizorul de droguri G.U. nu a fost valorificat de

organele de urmărire penală, fiind exclusă astfel incidența art. 16 din Legea nr.

143/2000.

Ca atare, reducerea pedepsei nu este

justificată, fiind respectate în integralitate criteriile de individualizare

impuse de art. 72 C. pen.

În consecință, recursul declarat de

inculpat se va respinge ca nefondat, potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În conformitate cu dispozițiile art.

385

17

alin. (4), raportat la

art. 385 alin. (2) C. proc.

pen., se va deduce din pedeapsa principală aplicată inculpatului, timpul

reținerii și arestării preventive de la 7 aprilie 2005 la 22 februarie 2006.

Dată fiind respingerea recursului,

se va obliga inculpatul recurent, în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

la suma de 220 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezintă

onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.G. împotriva deciziei penale nr. 937/ A din 30

noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II–a penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 7 aprilie 2005

la 22 februarie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 220 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 februarie 2006.