ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2532/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 531 din 20

septembrie 2003, Judecătoria Orșova, județul Mehedinți, a respins acțiunea

civilă formulată de reclamantul T.V., în contradictoriu cu pârâții B.M. și

Consiliul Local Municipal Orșova a respins cererea de intervenție accesorie

formulată de intervenienta T.L.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamantul T.V. nu a făcut dovada faptului că pârâta B.M.

i-a ocupat suprafața de 134 mp situat pe raza orașului Orșova, județul

Mehedinți. Că, de asemenea nu se justifică nici grănițuirea terenului în

litigiu, solicitată de reclamant, de vreme ce aceasta l-a împrejmuit cu mai

mulți ani în urmă.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 490 din 16 martie 2004 a anulat ca netimbrat apelul declarat de T.V.

și intervenienta T.L. împotriva sentinței civile nr. 531 din 30 septembrie 2003

pronunțată de Judecătoria Orșova.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată a declarat recurs reclamantul T.V., criticând-o ca fiind netemeinică

și nelegală, deoarece instanța de apel în mod greșit a reținut faptul că pârâta

B.M. nu i-a ocupat terenul în suprafață de 134 mp situat în orașul Orșova,

județul Mehedinți, de vreme ce din probele existente în dosar rezultă

contrariul. Că, în cauză se impunea și grănițuirea proprietăților noastre care

sunt vecine.

Recursul nu este încadrat în vreunul

din temeiurile prevăzute de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ., însă din motivele

invocate rezultă că este vorba de art.304 pct.10 C. proc. civ.

Recursul nu este fondat.

Revendicarea este acțiunea reală

prin care proprietarul care nu mai are posesiunea bunului său, în temeiul

dreptului de proprietate, cere restituirea acestuia de la persoana ce îl deține

fără drept.

Regula înscrisă în art. 1169 C. civ.

este aplicabilă și în materia dovedirii proprietății, reclamantul fiind acela

care trebuie să facă dovada pozitivă că el este titularul dreptului de

proprietate asupra bunului revendicat.

În speță, reclamantul a susținut în

petitul acțiunii că este titularul dreptului de proprietate cu privire la

suprafața de 534 mp situat în orașul Orșova, județul Mehedinți și că din

această suprafață, pârâta B.M. i-a ocupat 134 mp.

Reclamantul nu a făcut dovada

faptului că pârâta i-a ocupat suprafața de 134 mp.

Dimpotrivă, din raportul de

expertiză tehnică efectuat în cauză rezultă că proprietățile reclamantului și

pârâtei sunt vecine. Reclamantul deține în proprietate un teren în suprafață de

533 mp, iar pârâta deține 36/48 dintr-o suprafață de 2.168 mp. Ambele suprafețe

de teren sunt împrejmuite, filele 45-48 din dosarul nr. 492/2003 al

Judecătoriei Orșova anexa la dosarul cauzei, declarație martor S.N., fila 36

dosar de fond.

Cum suprafețele de teren deținute de

fiecare dintre părți sunt împrejmuite, reclamantul nu a putut să facă dovada

necesității grănițuirii proprietarilor lor.

Pentru toate aceste considerente

Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu

temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 10 C. proc. civ. și în

consecință se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant împotriva

deciziei civile nr. 490 din 16 martie 2004 a Curții de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamantul T.V. împotriva deciziei nr. 490 din 16 martie 2004 a

Curții de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2005.