ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5771/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5771/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1405 din 8
aprilie 1997 a Tribunalului București, secția comercială, s-au respins
excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și de tardivitate
invocată de pârâtă; s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de SC M.E.I.
SA și pârâta SC A. SA ambele cu sediul în București a fost obligată la
următoarele sume către reclamantă: 227.763.920 lei contravaloare comisioane,
189.131.727 lei penalități de întârziere în decontare, 64.371.547 lei dobândă
comercială, 20.726.762 lei dobândă de 6 % pe an și la 7.444.694 lei cheltuieli
de judecată.
Instanța a reținut că reclamanta a
încheiat în anul 1988 un contract de comision cu Î.M.U.A. București, care s-a
divizat în mai multe societăți comerciale, printre care și pârâta SC A. SA,
contract a cărei valabilitate a fost prelungită până în anul 1995 inclusiv.
Pârâta a devenit parte în contractul
de comision, conform faxului din 10 octombrie 1992, aceasta preluând drepturile
și obligațiile fostei SC R. SA, așa încât reclamanta are calitate procesuală
activă.
Pe fondul litigiului, în raport de
probele administrate în cauză care atestă încasarea prețului produsului de la
export, concluziile raportului de expertiză contabilă și răspunsul la
obiecțiuni, s-a reținut că pârâta datorează reclamantei cu titlu de
contravaloare comision suma de 227.763.920 lei.
S-a reținut că pârâta datorează
conform clauzei penale inserată la art. 5.1. din contractul de comision suma de
189.131.727 lei penalități de întârziere și potrivit art. 43 C. com. suma de
64.371.547 lei dobânzi comerciale.
Instanța a apreciat că cererea
reclamantei privind acordarea dobânzii legale de 6 % pe an în cuantum de
20.726.762 lei este întemeiată în raport de dispozițiile art. 1088 C. civ. și
decretul nr. 311/1954.
Apelul declarat de pârâtă împotriva
sentinței instanței de fond, a fost respins prin decizia civilă nr. 381 din 6
martie 1998 a Curții de Apel București, secția comercială.
Împotriva acestei decizii pârâta SC
A. SA București a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 și 10 C. proc.
civ. și a susținut că este nelegală și netemeinică.
În primul motiv de recurs întemeiat
pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., s-a susținut că între intimată
și recurentă nu a existat nici un contract, deci reclamanta nu are calitate
procesuală activă. Că în anul 1991 SC A. SA nu exista ca persoană juridică, iar
reclamanta SC M.E.I. SA și-a încasat comisionul de 9 %, respectiv 7.474.515 lei
la data de 30 august 1991.
În cel de-al doilea motiv de recurs
întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ., s-a invocat
că ambele instanțe nu s-au pronunțat asupra unor dovezi administrate respectiv
înscrisuri. Că intimata – reclamantă a recunoscut într-o adresă oficială către
M.F. că SC A. SA pe cheltuiala sa a finalizat exportul în China, suma fiind de
3.486.702.778 lei.
Cu adresa din 16 septembrie 2003
intimata – reclamantă a comunicat instanței că prin sentința civilă nr. 1697/1999
a Tribunalului București depusă la dosar, s-a admis cererea de faliment
formulată de aceasta și alte creditoare împotriva debitoarei SC A. SA și s-a
dispus începerea lichidării judiciare a bunurilor din averea acesteia.
La data de 13 ianuarie 2003 a fost
încasată de la SC A. SA suma de 509.438.650 lei, conform planului de
distribuție stabilit.
Față de înscrisul depus la dosar, de
faptul că intimata a primit suma la care recurenta a fost obligată cu titlul de
comision, iar pe parcursul soluționării cauzei aceasta nu s-a mai prezentat în
instanță, pentru a-și formula apărări, urmează ca potrivit dispozițiilor art. 312
alin. (1) C. proc. civ., să se respingă ca nefondat recursul declarat de
pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta
SC A. SA București, prin lichidator SC R.C. SRL, împotriva deciziei nr. 381 din
6 martie 1998, pronunțată de Curtea de Apel București, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 2 decembrie 2005.