ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3311/2005

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 171 din 10 februarie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul D.Șt., aflat în executarea pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată pentru tentativă la infracțiunea de omor. S-a reținut, că nu s-a dovedit existența vreunei împrejurări speciale care să justifice întreruperea executării pedepsei, situația precară în care se află familia condamnatului neputând fi ameliorată prin întreruperea executării pedepsei acestuia. Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia nr. 253/ A din 4 aprilie 2005, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului.

Declarând recurs, condamnatul a solicitat să-i fie admisă cererea și să se dispună întreruperea executării pedepsei pentru a-și ajuta familia. Recursul este nefondat. Într-adevăr, faptul că petiționarul recurent are o bunică în vârstă, părinți care nu realizează venituri și o soră neîncadrată în muncă, nu justifică întreruperea executării pedepsei, aceste aspecte neconstituind împrejurări speciale în sensul prevăzut de art. 453 lit. c) C. proc. pen. În consecință, recursul va fi respins, ca nefondat, condamnatul recurent urmând să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul avocatului din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.Șt. împotriva deciziei penale nr. 253 din 4 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie. Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai 2005.