ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.10.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5050/2005

HOTĂRÂRE
27.10.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5050/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Deliberând asupra recursurilor de

față constată:

Prin acțiunea introdusă la

Judecătoria Bacău, reclamanta SC C.E. SA Bacău a chemat în judecată pe pârâta

SC A.I. SRL Bacău, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 334.000.000

lei, reprezentând prețul a două apartamente cumpărate de pârâtă prin contractul

de vânzare – cumpărare autentificat la 17 decembrie 1998 și încuviințarea unui

sechestru asigurător asupra apartamentelor.

Pârâta prin întâmpinarea formulată a

invocat excepția privind prescripția dreptului la acțiune și excepția

prematurității acțiunii.

Prin încheierea din 27 aprilie 2004

a fost respinsă excepția prescripției la acțiune și prin sentința civilă nr. 3460

din 18 februarie 2004, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 754/2004

s-a respins excepția prematurității acțiunii și s-a admis în parte acțiunea

formulată de reclamantă.

A fost obligată pârâta să plătească

reclamantei suma de 110.000.000 lei cu titlu de pretenții.

Cu privire la prescripția dreptului

la acțiune s-a reținut că termenul de la care curge prescripția este data de la

care a rămas irevocabilă sentința nr. 1229 din 20 februarie 2002, pronunțată de

Tribunalul Bacău, prin care a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă

prin care solicită rezoluțiunea contractului de vânzare – cumpărare încheiat cu

pârâta.

Referitor la prematuritatea acțiunii

s-a reținut că în cauză au fost respectate prevederile art. 720

1

C.

proc. civ.

Pe fond pârâta a fost obligată la

plata contravalorii apartamentului, prevăzut în contract apreciind că nu este

cazul reactualizării acestuia.

Împotriva sentinței a formulat apel

atât reclamanta cât și pârâta care au criticat-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 237 din 2

noiembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, în dosarul nr. 4653/2007 a fost respins apelul formulat de

pârâta SC A.I. SRL, ca nefondat.

S-a admis apelul formulat de

reclamanta SC C.E. SA s-a schimbat în parte sentința apelată în sensul că a

fost obligată pârâta la plata sumei de 435.000.000 lei, reprezentând prețul de

110.000.000 lei al apartamentului reactualizat.

Împotriva deciziei au declarat

recurs părțile criticând-o pentru nelegalitate.

Prin cererea depusă la dosarul din

recurs recurenta – reclamantă SC C.E. SA Bacău, precizează că renunță la

judecarea recursului său.

În această situație potrivit art. 246

declarat de reclamantă.

Recurenta – pârâtă SC A.I. SRL a

solicitat admiterea recursului său, modificarea deciziei recurate în sensul

respingerii ca nefondat a apelului reclamantei SC C.E. SA, admiterea apelului

său și pe fond în principal respingerea acțiunii reclamantei ca fiind prescrisă

sau în subsidiar menținerea soluției pronunțată de instanța de fond.

În primul motiv de recurs, pârâta a

invocat excepția dreptului la acțiune formulată de reclamantă susținând că

motivarea instanței de apel nu are suport juridic.

Critica formulată nu este fondată.

În mod corect a reținut instanța de

apel din probele administrate la fond și apel că reclamanta i-a vândut pârâtei

la data de 17 decembrie 1998 două apartamente cu prețul de 110.000.000 lei prin

contract părțile convenind ca plata prețului să se facă după compensarea

datoriilor pe care societatea vânzătoare, reclamanta le are față de societatea

cumpărătoare, pârâta.

În anul 1999 pârâta a formulat

acțiune în pretenții împotriva reclamantei și prin sentința civilă nr. 435/1999,

pronunțată de Tribunalul Bacău, rămasă definitivă la 23 martie 2000 s-a dispus

obligarea reclamantei la plata unor sume de bani reprezentând chirie și

contravaloare marfă.

Prin aceeași sentință a fost

respinsă cererea reconvențională formulată de recurenta – reclamantă de

compensare a debitelor reciproce.

Recurenta – reclamantă a formulat

ulterior acțiune pentru rezoluțiunea contractului de vânzare – cumpărare care a

fost respinsă prin sentința civilă nr. 1229 din 2 februarie 2002, pronunțată de

Tribunalul Bacău pe motiv că reclamanta are la îndemână acțiune în realitarea

dreptului, respectiv solicitarea plății prețului.

Sentința mai sus menționată a rămas

irevocabilă prin decizia nr. 681 din 12 noiembrie 2002, pronunțată de Curtea de

Apel Bacău.

În raport de cele mai sus menționate

prin decizia recurată pronunțată în apel s-a apreciat că termenul de

prescripție trebuie avut în vedere, în raport de sentința nr. 1299/2002 a

Tribunalului Bacău.

În al doilea motiv de recurs

invocat, pârâta a susținut că în mod greșit s-a procedat la reactualizarea

prețului, deoarece suma datorată este prețul prevăzut prin contract respectiv

110.000.000 lei.

Nici această critică nu este

fondată.

Curtea de Apel prin decizia recurată

a reținut în mod corect că reactualizarea se impune ori de câte ori trece un

interval de timp îndelungat din momentul care obligația trebuia executată și

până la data când este executată efectiv, iar în cauză recurenta pârâtă a fost

notificată încă din 3 februarie 1999 să se prezinte pentru întocmirea

procesului verbal de compensare a creanțelor reciproce.

Față de considerentele mai sus

menționate se constată că în cauză nu subzistă nici unul din motivele prevăzute

de art. 304 C. proc. civ., care să ducă la modificarea sau casarea deciziei

recurate și în consecință în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul

formulat de recurenta – pârâtă SC A.I. SRL, urmează a fi respins, ca nefondat.

Conform art. 274 C. proc. civ.,

recurenta pârâtă va fi obligată la plata sumei de 836,34 RON (8.363.400 lei

vechi) către recurenta – reclamantă SC C.E. SA Bacău, cu titlu de cheltuieli de

judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței aflată la dosar.

Respinge recursul declarat de pârâta

SC A.I. SRL Bacău, împotriva deciziei nr. 237 din 2 noiembrie 2004 a Curții de

Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Obligă recurenta pârâtă să plătească

recurentei – reclamante 836,34 RON (8.363.400 lei vechi) cheltuieli de

judecată.

Ia act de renunțarea la judecata

recursului declarat de reclamanta SC C.E. SA Bacău împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 octombrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83006)
titlu de preț, și să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată. Pârâta SC C. SRL Brașov a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune. Prin sentința civilă nr. 1087/C, pronunțat
ÎCCJ 2011-09-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2811/2011
a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 14.994,13 lei, cu titlu de daune, precum și suma de 710,34 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată; de asemenea, a respins, ca prescrise, restul pretențiilor reclamantei, până la concurența
ÎCCJ 2014-10-23
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2848/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 495 din 27 mai 2013, pronunțată în Dosarul nr. 10402/180/2012*, Tribunalul Bacău, secția a II a civilă și de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția prescrip
ÎCCJ 2006-12-07
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4024/2006
lucrările. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât procesul verbal din 16 ianuarie 2001 nu reprezenta stadiul fizic al lucrărilor executate, ci stadiul fizic existent la data respectivă a clădirii și nu exist
ÎCCJ 2006-01-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 251/2006
Deliberând asupra recursului de față: Prin sentința civilă nr. 4219 din 19 aprilie 2004 Judecătoria Constanța, a respins excepția prescripției dreptului la acțiunea formulată de reclamanta C.C.M.C. SA Constanța, împotriva pârâtului C.C.C.I.
Sursă