ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2861/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanta G.E. a solicitat ca pârâtul B.T.C. din Orașul Iași să fie obligat să-i răspundă la cererea adresată, solicitând totodată și daune morale de 1 Ron și cheltuieli de judecată, motivând că pârâtul nu a întocmit nici un act care să ducă la finalizarea dosarului de acordare a cetățeniei. Prin Sentința nr. 124 din 4 aprilie 2011, Curtea de Apel Iași a declinat competența de soluționare a acțiunii promovate de G.E., în contradictoriu cu pârâtul B.T.C. din Orașul Iași, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și de faptul că reclamanta nu are domiciliul în România, ci doar un domiciliul procesual ales în Municipiul București la numitul S.V., prin urmare competența de soluționare aparține Curții de Apel București, în raza teritorială în care își are sediul și instituția publică pârâtă – A.N.C. Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamanta G.E. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Înainte de a examina motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția invocată din oficiu, constată că recursul este inadmisibil.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Potrivit art. 158 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 20 din Legea nr. 202/2010,: „dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent”. Din interpretarea logico-juridică a textului legal sus citat rezultă fără putință de tăgadă faptul că împotriva hotărârii de declinare a competenței nu se poate exercita nici o cale de atac. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 158 C. proc.

civ., modificat prin Legea nr. 202/2010, coroborat cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de G.E. împotriva Sentinței nr. 24 din 4 aprilie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2011.