ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1769/2012

Asupra

conflictului negativ de competență de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 124

din 4 aprilie 2012 Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și

fiscal, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta

G.E., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie, în

favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Pentru a

pronunța această soluție Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ

și fiscal, a reținut că reclamanta nu are domiciliul sau reședința pe

teritoriul României, că și-a ales domiciliul procesual în Municipiul București,

la numitul S.V., că Biroul Teritorial Iași nu are personalitate juridică, și că

aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin

ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, instituție

publică ce își are sediul în București.

Astfel,

instanța de fond a apreciat că simplul fapt că cererea de redobândire a

cetățeniei române a fost adresată, din motive neprecizate, structurii

teritoriale, nu poate justifica încălcarea regulilor referitoare la competența

teritorială, astfel cum au fost ele stabilite prin art. 10 alin. (3) din Legea

nr. 554/2004.

Ca

atare, constatând că nu se poate opta, în cauza de față, pentru instanța de la

domiciliul reclamantei, Curtea de apel a apreciat că singura instanță

competentă teritorial să soluționeze acțiunea reclamantei este instanța în raza

căreia se află sediul instituție publice pârâte, cu atât mai mult, cu cât doar

aceasta este cea în drept să se pronunțe asupra cererii de redobândire a

cetățeniei.

Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin

Sentința civilă nr. 66 din 10 ianuarie 2012 a admis excepția necompetenței

teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei și constatând ivit

conflict negativ de competență a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea

acestuia.

Pentru a

hotărî astfel, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a reținut că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr.

554/2004 reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei

de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la

domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.

Reclamanta

a optat pentru instanța în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului

Biroul Teritorial pentru Cetățenie Iași, acesta fiind singurul pârât chemat în

judecată prin acțiunea inițială, ulterior reclamanta completându-și acțiunea cu

noi capete de cerere și cu indicarea unui nou pârât, respectiv Autoritatea

Națională pentru Cetățenie.

Faptul

că reclamanta și-a completat acțiunea, solicitând introducerea în cauză a unui

nou pârât, cu sediul în București, nu este de natură să atragă competența

Curții de Apel București de soluționare a cauzei, atâta timp cât unul dintre

pârâți, cel menționat în cererea inițială de chemare în judecată, are sediul în

raza Curții de Apel Iași, această instanță fiind competentă din punct de vedere

teritorial să soluționeze cauza.

Înalta

Curte, soluționând conflictul negativ de competență conform art. 22 alin. (3)

și (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță

în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal.

Contenciosul

administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr.

554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele

de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în

care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a

născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în

sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul

nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim,

astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii

judiciare.

Actul

administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis

de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării

legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Competența

materială a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată

de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de

autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la

500.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele

administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau

încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și

impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai

mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios

administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială

nu se prevede altfel".

Deci,

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a

instanței de contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent

al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului

administrativ contestat.

În cauza

de față reclamanta G.E. a chemat în judecată pârâtul Biroul Teritorial pentru

Cetățenie din orașul Iași solicitând obligarea acestuia să-i răspundă imediat

la cererea pe care a formulat-o, să-i achite despăgubiri morale în valoare de 1

RON, cu cheltuieli de judecată.

În

motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a depus personal, la Biroul

Teritorial Cetățenie Iași, la 20 septembrie 2010, cerere de redobândire a

cetățeniei române, dar până în prezent nu s-a întocmit niciun act care să ducă

la finalizarea dosarului și acordarea cetățeniei.

Ulterior,

a depus cererea de precizare și modificare a acțiunii prin care a fost chemată

în judecată și Autoritatea Națională pentru Cetățenie și s-a solicitat, pe

lângă capetele de cerere inițiale, obligarea Biroului Teritorial pentru

Cetățenie Iași să expedieze de îndată dosarul de cetățenie nr. 50839/RD/2010

din 20 septembrie 2010 către Comisia pentru Cetățenie din cadrul Autorității

Naționale pentru Cetățenie, obligarea Autorității Naționale pentru Cetățenie să

dispună Președintelui Comisiei pentru Cetățenie să efectueze operațiunile

reglementate de Legea nr. 21/1991 pentru soluționarea cererii de redobândire a

cetățeniei române.

Aprobarea

cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al

președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, instituția publică

centrală care își are sediul în București.

Deci,

instanța competentă teritorial să soluționeze acțiunea reclamantei este

instanța în raza căreia se află sediul instituțiilor publice pârâte.

În

consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu

dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili

competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de

Apel București.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei privind pe G.E. și Biroul Teritorial pentru

Cetățenie din Orașul Iași în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 30 martie 2012.

Procesat de GGC - GV