ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1769/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1769/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 124 din 4 aprilie 2012 Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta G.E., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această soluție Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a reținut că reclamanta nu are domiciliul sau reședința pe teritoriul României, că și-a ales domiciliul procesual în Municipiul București, la numitul S.V., că Biroul Teritorial Iași nu are personalitate juridică, și că aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, instituție publică ce își are sediul în București.
Astfel, instanța de fond a apreciat că simplul fapt că cererea de redobândire a cetățeniei române a fost adresată, din motive neprecizate, structurii teritoriale, nu poate justifica încălcarea regulilor referitoare la competența teritorială, astfel cum au fost ele stabilite prin art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Ca atare, constatând că nu se poate opta, în cauza de față, pentru instanța de la domiciliul reclamantei, Curtea de apel a apreciat că singura instanță competentă teritorial să soluționeze acțiunea reclamantei este instanța în raza căreia se află sediul instituție publice pârâte, cu atât mai mult, cu cât doar aceasta este cea în drept să se pronunțe asupra cererii de redobândire a cetățeniei.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 66 din 10 ianuarie 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei și constatând ivit conflict negativ de competență a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestuia. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a reținut că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.
Reclamanta a optat pentru instanța în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului Biroul Teritorial pentru Cetățenie Iași, acesta fiind singurul pârât chemat în judecată prin acțiunea inițială, ulterior reclamanta completându-și acțiunea cu noi capete de cerere și cu indicarea unui nou pârât, respectiv Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Faptul că reclamanta și-a completat acțiunea, solicitând introducerea în cauză a unui nou pârât, cu sediul în București, nu este de natură să atragă competența Curții de Apel București de soluționare a cauzei, atâta timp cât unul dintre pârâți, cel menționat în cererea inițială de chemare în judecată, are sediul în raza Curții de Apel Iași, această instanță fiind competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza.
Înalta Curte, soluționând conflictul negativ de competență conform art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.
Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel". Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.
În cauza de față reclamanta G.E. a chemat în judecată pârâtul Biroul Teritorial pentru Cetățenie din orașul Iași solicitând obligarea acestuia să-i răspundă imediat la cererea pe care a formulat-o, să-i achite despăgubiri morale în valoare de 1 RON, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a depus personal, la Biroul Teritorial Cetățenie Iași, la 20 septembrie 2010, cerere de redobândire a cetățeniei române, dar până în prezent nu s-a întocmit niciun act care să ducă la finalizarea dosarului și acordarea cetățeniei.
Ulterior, a depus cererea de precizare și modificare a acțiunii prin care a fost chemată în judecată și Autoritatea Națională pentru Cetățenie și s-a solicitat, pe lângă capetele de cerere inițiale, obligarea Biroului Teritorial pentru Cetățenie Iași să expedieze de îndată dosarul de cetățenie nr. 50839/RD/2010 din 20 septembrie 2010 către Comisia pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, obligarea Autorității Naționale pentru Cetățenie să dispună Președintelui Comisiei pentru Cetățenie să efectueze operațiunile reglementate de Legea nr. 21/1991 pentru soluționarea cererii de redobândire a cetățeniei române. Aprobarea cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, instituția publică centrală care își are sediul în București.
Deci, instanța competentă teritorial să soluționeze acțiunea reclamantei este instanța în raza căreia se află sediul instituțiilor publice pârâte. În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București. PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe G.E. și Biroul Teritorial pentru Cetățenie din Orașul Iași în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 30 martie 2012. Procesat de GGC - GV
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.