ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5809/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 18 mai

2004, reclamantul I.C. a solicitat anularea Ordinului nr. 181 din 19 aprilie

2004, emis de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor și prin care a fost

sancționat disciplinar cu „mustrare scrisă”.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că ordinul contestat nu a fost motivat în fapt, pentru că nu a fost

descrisă abaterea disciplinară pentru care a fost sancționat în baza art. 63

alin. (3) lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicată.

Curtea de Apel Iași, secția

comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința nr. 93 din 28

iunie 2004, prin care a admis acțiunea și a anulat Ordinul nr. 181 din 19

aprilie 2004, emis de Autoritatea Națională a Vămilor.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că în ordinul de sancționare a reclamantului nu sunt detaliate

faptele considerate ca fiind abateri disciplinare și simpla trimitere la nota

de prezentare întocmită de Serviciul Inspecție și Control, nu suplinește lipsa

elementelor obligatorii, prevăzute de art. 268 C. muncii, sub sancțiunea

nulității absolute, printre care și descrierea faptei care constituie abatere

disciplinară.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Direcția Regională Vamală Iași, în numele și pentru

Autoritatea Națională a Vămilor, solicitând casarea hotărârii în baza art. 304

pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ.

Recurenta a susținut că din punct de

vedere gradual și al scopului urmărit, sancțiunea „mustrare scrisă” prevăzută

în Legea nr. 188/1999, poate fi asimilată sancțiunii avertismentului scris,

reglementată de art. 264 alin. (1) lit. a) C. muncii, pentru care art. 267

alin. (1) din același cod a prevăzut că nu este obligatorie efectuarea unei

cercetări disciplinare. Față de aceste dispoziții legale, recurenta a arătat că

ordinul de sancționare a intimatului este legal și temeinic, fiind întocmit

după cercetarea disciplinară prealabilă, în cursul căreia, intimatul a avut

posibilitatea să formuleze apărări în legătură cu deficiențele contestate în

activitatea sa.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și 304

1

C. proc.

civ., Curtea va admite prezentul recurs, pentru următoarele considerente:

Ordinul nr. 181 din 19 aprilie 2004,

prin care Autoritatea Națională a Vămilor a dispus sancționarea intimatului

I.C., cu mustrare scrisă, conform art. 65 alin. (3) lit. a) din Legea nr.

188/1999, republicată, s-a întemeiat pe Nota de prezentare nr. 14359/2 din 7

aprilie 2004, în care Serviciul Verificări Interne a constatat încălcarea cu

vinovăție a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice de șef serviciu la

Serviciul Supraveghere Vamală și Luptă Împotriva Fraudelor Vamale, din cadrul

Direcției Regionale Vamale Iași.

În cuprinsul notei de prezentare s-a

propus sancționarea disciplinară a intimatului, motivat pe faptul că, în

perioada 1 octombrie 2003 - 17 februarie 2004, nu a organizat și nu a controlat

periodic activitatea serviciului în privința aplicării corecte a legislației

vamale, constatându-se deficiențele descrise în procesul-verbal de control nr.

14359/5763 din 18 martie 2004.

Intimatul a avut cunoștință de

aceste deficiențe reținute în activitatea sa și că faptele respective

constituie abateri disciplinare conform art. 65 alin. (1) din Legea nr.

188/1999, republicată, așa după cum rezultă din nota explicativă dată la 5

aprilie 2004, cu ocazia cercetării prealabile a faptei săvârșite. De asemenea,

intimatul a avut cunoștință de obligațiile specifice funcției publice deținute,

prin semnarea fișei postului la data de 10 ianuarie 2003.

În atare situație, instanța de fond

a constatat greșit nelegalitatea ordinului de sancționare, considerând că nu a

fost motivat în fapt prin descrierea abaterii disciplinare săvârșită de

intimat. Actul administrativ de sancționare a intimatului îndeplinește cerința

legală a motivării în fapt, deoarece a fost descrisă abaterea disciplinară

săvârșită și prin fundamentarea sa pe Nota de prezentare nr. 14359/2 din 7

aprilie 2004, au fost indicate deficiențele concrete constatate în activitatea

funcționarului public, care au justificat legal aplicarea unei sancțiuni

disciplinare.

În consecință, ordinul contestat în

cauză a fost legal întocmit și nu este întemeiat motivul de nelegalitate

invocat prin acțiune cu privire la elementele de fapt avute în vedere la

stabilirea răspunderii disciplinare a intimatului.

Pentru considerentele expuse, Curtea

va admite prezentul recurs, va casa hotărârea atacată și în fond, va respinge

acțiunea formulată de I.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Direcția

Regională Vamală Iași, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor,

împotriva sentinței civile nr. 93 din 28 iunie 2004, a Curții de Apel Iași,

secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și în fond,

respinge acțiunea formulată de I.C.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 decembrie 2005.