ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2293/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 13 din 29 ianuarie 2007, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea prin care, în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. și A.N.V., reclamanta C.R. solicita anularea Ordinului nr. 8020 din 14 august 2006, de sancționare a sa cu „mustrare scrisă", precum și radierea acestei sancțiuni. Prin aceeași sentință, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de A.N.A.F. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepția invocată, că A.N. A.F. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât ordinul contestat a fost emis de vicepreședintele acestei autorități, nu în calitate de reprezentant al A.N.A.F.

ci în calitate de conducător al A.N.V., instituție cu personalitate juridică proprie, conform art. 1 alin. (1) din același act normativ. Pe cale de consecință, a fost respinsă acțiunea față de A.N.A.F., ca fiind formulată împotriva unei persoane tară calitate procesuală. Pe fondul cauzei, s-a reținut că ordinul contestat, prin care reclamanta, în calitate de inspector vamal asistent la B.V.S., a fost sancționată disciplinar cu „mustrare scrisă", conform art. 63 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 188/1999, este legal, susținerile reclamantei referitoare la nelegalitatea ordinului, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 35 din H.G. nr. 1210/2003, neputând fi primite. De asemenea, instanța a reținut că reclamanta nu a produs dovezi în sensul că abaterea disciplinară pentru care a fost sancționată, constând în realizarea unei alte operațiuni vamale decât cea care îi fusese repartizată, ar fi fost cauza unei erori a echipamentului informatic și nu rezultatul voinței sale.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamanta C.R., invocând prevederile art. 304 pct. 7 - 9 și art. 304 C. proc. civ. În motivarea recursului, se arată, în esență, că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de A.N.A.F., că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și conține motive contradictorii și străine de natura pricinii; în acest sens, recurenta arată că instanța de fond s-a mulțumit doar să enunțe prevederile art. 35 alin. (2) din H.G. nr. 1210/2003 și să rețină ca ordinul de sancționare ar conține toate elementele esențiale, fără a motiva acest aspect. Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc.

civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare. Așa cum rezultă din preambulul ordinului contestat, emitentul acestui act este secretarul de stat în dubla sa calitate, de vicepreședinte al A.N.A.F. și de conducător al A.N.V., ceea ce atrage calitatea procesuală pasivă a ambelor autorități, având în vedere că într-o acțiune în contencios administrativ „pârâtul" este emitentul actului contestat. Se dovedește, astfel, că recursul este întemeiat sub acest aspect, instanța de fond în mod greșit admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a primei pârâte. De asemenea, potrivit art. 35 alin. (2) lit. c) din H.G.

nr. 1210/2003 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților și instituțiilor publice, „Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) (de sancționare a funcționarului public) se cuprind în mod obligatoriu motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcționarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile". Or, așa cum rezultă din simpla lecturare a Ordinului nr. 8020 din 14 august 2006, contestat în cauză, acesta nu conține motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamantă în timpul cercetării disciplinare prealabile, împrejurare ce atrage, potrivit dispozițiilor legale citate, nulitatea absolută a actului administrativ de sancționare, recursul dovedindu-se întemeiat și cu privire la acest aspect.

Pentru considerentele arătate, recursul va fi admis iar sentința atacată va fi casată, cauza urmând să fie trimisă aceleiași instanțe, spre rejudecare, pentru ca hotărârea să fie pronunțată în contradictoriu cu ambele pârâte. Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va face aplicarea dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta C.R., împotriva sentinței nr. 13 din 29 ianuarie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 mai 2007.