ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2293/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 13 din 29

ianuarie 2007, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal a respins acțiunea prin care, în contradictoriu cu

pârâtele A.N.A.F. și A.N.V., reclamanta C.R. solicita anularea Ordinului nr.

8020 din 14 august 2006, de sancționare a sa cu „mustrare scrisă", precum

și radierea acestei sancțiuni.

Prin aceeași sentință, instanța

de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de

A.N.A.F.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepția

invocată, că A.N.

A.F. nu are calitate

procesuală pasivă în cauză, întrucât ordinul contestat a fost emis de

vicepreședintele acestei autorități, nu în

calitate de reprezentant al

A.N.A.F. ci în calitate de conducător al A.N.V., instituție cu personalitate

juridică proprie, conform art. 1 alin. (1) din același act normativ. Pe cale de

consecință, a fost respinsă acțiunea față de A.N.A.F., ca fiind formulată

împotriva unei persoane tară calitate procesuală.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că

ordinul contestat, prin care reclamanta, în calitate de inspector vamal

asistent la B.V.S., a fost sancționată disciplinar cu „mustrare scrisă",

conform art. 63 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 188/1999, este legal, susținerile

reclamantei referitoare la nelegalitatea ordinului, pentru nerespectarea

dispozițiilor art. 35 din H.G. nr. 1210/2003, neputând fi primite. De asemenea,

instanța a reținut că reclamanta nu a produs

dovezi

în sensul că abaterea disciplinară pentru care a fost sancționată,

constând

în realizarea unei alte operațiuni vamale decât cea care îi fusese repartizată,

ar fi fost cauza unei erori a echipamentului informatic și nu rezultatul

voinței sale.

Împotriva acestei sentințe,

considerând-o netemeinică și nelegală,

a

declarat recurs reclamanta C.R., invocând prevederile art.

304 pct. 7 -

9 și art. 304 C. proc. civ.

În motivarea recursului, se

arată, în esență, că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive, invocată de A.N.A.F., că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se sprijină și conține motive contradictorii și

străine de natura pricinii; în acest sens, recurenta arată

că instanța de fond s-a mulțumit doar să enunțe

prevederile art. 35 alin.

(2) din H.G. nr. 1210/2003 și să rețină ca

ordinul de sancționare ar

conține toate

elementele esențiale, fără a motiva acest aspect.

Examinând sentința atacată, în

raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă,

precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în

continuare.

Așa cum rezultă din preambulul

ordinului contestat, emitentul acestui act este secretarul de stat în dubla sa calitate,

de vicepreședinte al A.N.A.F. și de conducător al A.N.V., ceea ce atrage

calitatea procesuală pasivă a ambelor autorități, având în vedere că într-o

acțiune în contencios administrativ „pârâtul" este emitentul actului

contestat. Se

dovedește, astfel, că recursul

este întemeiat sub acest aspect, instanța de fond în mod greșit admițând

excepția lipsei calității procesuale pasive a

primei pârâte.

De asemenea, potrivit art. 35

alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 1210/2003 privind organizarea și funcționarea

comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare

din cadrul autorităților și

instituțiilor publice, „Sub sancțiunea

nulității absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) (de

sancționare a funcționarului

public)

se cuprind în mod obligatoriu motivele pentru care

au fost înlăturate apărările formulate de funcționarul public în timpul

cercetării

disciplinare prealabile".

Or, așa cum rezultă din simpla

lecturare a Ordinului nr. 8020 din 14 august 2006, contestat în cauză, acesta

nu conține motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de

reclamantă în timpul cercetării disciplinare prealabile, împrejurare ce atrage,

potrivit dispozițiilor legale citate, nulitatea absolută a actului

administrativ de sancționare, recursul dovedindu-se întemeiat și cu privire la

acest aspect.

Pentru considerentele arătate,

recursul va fi admis iar sentința atacată va fi casată, cauza urmând să fie

trimisă aceleiași instanțe, spre rejudecare, pentru ca hotărârea să fie

pronunțată în contradictoriu cu ambele pârâte.

Cu ocazia rejudecării, instanța

de fond va face aplicarea dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta C.R.,

împotriva sentinței nr. 13 din 29 ianuarie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza, spre

rejudecare, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 mai 2007.