ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1067/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată în

ședința publică la 1 februarie 2006, Curtea de Apel Brașov a menținut starea de

arest a inculpaților I.S. și I.N.S.

Măsura arestării preventive a fost

menținută de instanță ca urmare a verificării legalității și temeiniciei

acestei măsuri preventive, în temeiul art. 160 lit. d), raportat la art. 300

2

C. proc. pen., instanța fiind sesizată cu apelurile declarate împotriva

sentinței penale nr. 617/ S din 5 decembrie 2005, sentință prin care au fost

condamnați inculpații pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) lit.

b) și c) alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., fiind menținută starea de arest a acestora.

Verificând legalitatea și temeinicia

măsurii arestării preventive a inculpaților, instanța a concluzionat că temeiurile

de fapt și de drept ale arestării preventive nu s-au modificat sau încetat și

se impune menținerea în continuare a stării de arest a inculpaților.

Împotriva acestei încheieri au

declarat recurs inculpații.

Examinând cauza sub toate aspectele,

conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., se apreciază că recursul nu

este fondat.

În cauză, inculpații au fost

arestați la 9 martie 2005, reținându-se că, în noaptea de 08 martie 2005, în

timp ce călătoreau cu trenul pe ruta Ploiești-Sibiu, la momentul în care

mijlocul de transport în comun a staționat pe raza Stației C.F.R. Predeal, l-au

deposedat prin violență pe numitul B.V.F. de suma de 39.000.000 lei, pe care o

avea într-un săculeț pe care-l purta la gât. În drept, s-a reținut infracțiunea

prevăzută de art. 211 al.2 lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 7 la

20 ani.

Temeiul legal al arestării pentru

ambii inculpați, au fost art. 136, art. 146 și art. 148 alin. (1) lit. e), f)

și h) C. proc. pen.

Fiind sesizată instanța competentă,

inculpații au fost condamnați dec prima instanță la pedepse privative de

libertate de câte 8 ani.

Instanța investită cu soluționarea

apelului în mod corect a reținut că măsura arestării preventive față de inculpați

s-a luat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, măsura preventivă fiind

menținută ca urmare a condamnării, respectând dispozițiile procesual penale și

ale Convenției.

Subzistând cazul prevăzut de art. 148

lit. e), f) și h) C. proc. pen., se impune menținerea măsurii arestării

preventive, temeiurile de fapt și de drept ale arestării preventive nu s-au

modificat sau încetat.

Toate aceste considerente atrag

concluzia că hotărârea pronunțată în cauză este legală și temeinică și în

conformitate cu art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor

fi respinse recursurile ca nefondate.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., vor fi obligați inculpații la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații I.S. și I.N.S. împotriva Încheierii de ședință din 1

februarie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. 150/P/Ap/2006.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu în sumă de câte 40 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 februarie 2006.