ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 98/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 224 din 27 aprilie 2004 a Tribunalului Galați, secția penală, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul C.R. împotriva sentinței penale nr. 153 din 19 martie 2003 a aceluiași Tribunal. S-a reținut că, prin sentința atacată, menținută prin decizia penală nr. 580/ A din 10 octombrie 2003 a Curții de Apel Galați, secția penală, și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2364 din 30 aprilie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, C.R. a fost condamnat, la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și c) C. pen.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în ziua de 30 decembrie 1999, după amiază, în timp ce se întorcea de la lucru, împreună cu alte femei, prin pădurea Buciumeni, partea vătămată N.C. a fost amenințată cu moartea de inculpatul C.R., care avea în mână un topor, și, de frică, i-a dat acestuia suma de 70.000 lei și un pachet de țigări Viceroy. În cererea de revizuire formulată, condamnatul C.R. a precizat că se consideră nevinovat și că dorește o reanalizare a probelor, neavând de invocat fapte sau împrejurări noi. Prima instanță, întemeindu-se și pe concluziile referatului întocmit de procuror (potrivit art. 399 C. proc. pen.), a apreciat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cele expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 394 alin. (1) C. proc.

pen. Apelul declarat de condamnatul revizuient împotriva sus-arătatei sentințe a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 336/ A din 22 august 2005 a Curții de Apel Galați, secția penală, reiterându-se considerentele primei instanțe. Împotriva acestei din urmă decizii, condamnatul a declarat recurs, în motivarea căruia a reafirmat că este nevinovat, iar condamnarea sa, pe nedrept, se întemeiază pe declarațiile mincinoase ale unor martori, a căror reaudiere a solicitat-o atât în cererea de revizuire cât și în apelul și în recursul (de față) la revizuire. Recursul este nefondat.

Abstracție făcându-se de împrejurarea că, în mod constant, condamnatul și-a afirmat nevinovăția „propunând”, încă de la urmărirea penală, versiunea comiterii infracțiunii de către o altă persoană din grupul în care se afla, versiune înlăturată, cu justificat temei, în toate fazele procesului, pretinsele „mărturii mincinoase” nu ar putea fi valorificate în revizuire [(cazul prevăzut art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.)] decât dacă ar fi fost stabilite printr-o hotărâre definitivă de condamnare, ceea ce, evident, nu este cazul. Pentru aceste considerente, în baza art. 385 15 pct. 1lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient C.R. Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient C.R. împotriva deciziei penale nr. 336/ A din 22 august 2005 a Curții de Apel Galați, secția penală. Obligă pe recurentul condamnat revizuient să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 10 ianuarie 2006.