ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.12.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6787/2005

HOTĂRÂRE
02.12.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6787/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 804 din 15

iunie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a respins cererea de

reabilitare formulată de petenta C.M.C., pentru tatăl său defunctul, C.I.,

constatându-se autoritate de lucru judecat în raport de sentința penală nr. 511

din 10 decembrie 1998 a Tribunalului București, secția I penală.

S-a reținut că, prin sentința penală

nr. 511 din 10 decembrie 1998 a Tribunalului București, secția I penală, rămasă

definitivă prin decizia penală nr. 2711 din 25 iunie 1999 a Curții Supreme de

Justiție a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de reabilitare

judecătorească a numitului C.I. (zis C.I.I.), formulată de fiica sa, petenta

din prezenta cauză, pe motiv că împotriva defunctului său tată, nu se

pronunțase o hotărâre de condamnare, procesul verbal pornit împotriva acestuia,

finalizându-se printr-o soluție de netrimitere în judecată, conform încheierii

din 3 octombrie 1955 dată de Tribunalul Capitalei R.P.R. – Colegiul III Mixt,

în dosarul nr. 1992/1955.

Ca urmare, reținând că prezenta

cerere de reabilitare privește aceeași persoană și are același obiect cu

cererea soluționată prin sentința penală sus menționată, prima instanță a

constatat că în cauză există autoritate de lucru judecat.

Împotriva acestei sentințe, la data

de 19 august 2005, petenta a declarat apel, reiterând motivele invocate în

susținerea cererii introductive, solicitând soluționarea favorabilă a cererii

de reabilitare judecătorească, formulată pentru tatăl său, defunct.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia penală nr. 703 din 16 septembrie 2005, a respins, ca

tardiv, apelul formulat de petiționară, obligând-o la 20 RON cheltuieli

judiciare către stat.

Recursul este nefondat.

Examinând actele dosarului, Curtea

constată că, petentei care nu a fost prezentă la judecarea în primă instanță a

cauzei, i-a fost comunicată copie de pe dispozitivul hotărârii acestei

instanțe, la data de 27 iunie 2005, la adresa indicată prin cererea

introductivă. Astfel că petenta putea să uzeze de dreptul de a declara apel,

până la data de 8 august 2005.

Cum aceasta a declarat apel, la data

de 19 august 2005, deci peste termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 363 alin.

(1) C. proc. pen., în mod corect, instanța de apel, a respins apelul ca tardiv

declarat.

Ca urmare, neexistând alte motive de

recurs care ar putea fi luate în considerare din oficiu, în conformitate cu art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge recursul

ca nefondat.

Urmează a fi obligată recurenta la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara C.M.C. împotriva deciziei penale nr. 703 din 16

septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurentă să plătească

statului suma de 80 RON (800.000 lei) cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

decembrie 2005.

Sursă