ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.01.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 41/2006

HOTĂRÂRE
12.01.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 41/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 1340 din 26 mai

2004, Tribunalul Hunedoara a respins acțiunea formulată de reclamanta SC I.C.P.M.P.

SA, împotriva pârâților S.I.F. B.C. și C.E.M., pentru constatarea nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare din 20 octombrie 1999, încheiat

între părți. S-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel s-a

reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni din 20 octombrie 1999,

S.I.F. B.C. SA Arad a vândut pârâtului C.E.M. un nr. de 3804 acțiuni nominative

și dematerializate ale SC I.C.P.M.P. SA Petroșani, cu o valoare nominală de

25.000 lei fiecare și o valoare totală de 95.100.000 lei.

Potrivit art. 948 C. civ. condițiile

esențiale pentru validitatea unui contract trebuiesc a fi îndeplinite în

momentul încheierii actului, nulitatea fiind o sancțiune aplicabilă pentru

cauze existente la acel moment.

Din conținutul contractului în speță

a mai reținut instanța de fond că acesta a fost încheiat cu respectarea

condițiilor esențiale de validitate, iar neînregistrarea lui în registrul de

acțiuni al societății în 15 zile de la data încheierii, așa cum menționează

reclamanta nu atrage nulitatea sa absolută.

Susținerile invocate de către

reclamantă vizează conduita pârâtului C.E.M. din perioada ulterioară încheierii

contractului de vânzare cumpărare, astfel că nu pot fi reținute incidente

prevederile art. 938 C. civ.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva sentinței pronunțate la fond a fost respins de către Curtea de Apel

Alba Iulia, prin decizia nr. 304/ A din 6 decembrie 2004 cu motivarea în esență

că, în mod corect prima instanță a reținut că valabilitatea unui contract

trebuie examinată la momentul încheierii acestuia, iar nulitatea solicitată

pentru o conduită ulterioară încheierii actului, nu poate fi primită.

S-a mai argumentat că apelanta deși

a invocat existența un cauză a unui scop ilicit la data încheierii convenției,

acesta nu a fost dovedit, iar împrejurarea că pârâtul deține 6,53 % din acțiuni

exclude posibilitatea impunerii voinței sale celorlalți acționari.

Împotriva deciziei pronunțată de

instanța de apel a declarat recurs reclamantul SC I.C.P.M.P. SA, cu respectarea

termenelor prevăzute de art. 301 și art. 303 C. proc. civ.

Recurentul și-a întemeiat cererea pe

prevederile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.

Critica formulată în temeiul pct. 9

al art. 304 C. proc. civ. vizează lipsa de temei legal a hotărârii, în sensul

că instanțele de judecată nu au ținut cont de condițiile de valabilitate ale

actului civil la încheierea contractului în discuție.

În temeiul pct. 10 al art. 304 C.

proc. civ., recurentul arată că nu au fost analizate dovezile existente la

fond, care demonstrau scopul ilicit existent chiar în momentul încheierii

contractului, în sensul că pârâtul a introdus mai multe acțiuni în justiție,

împotriva reclamantei, ce vizau dizolvarea societății. Deși aceste acțiuni au

fost formulate după momentul încheierii contractului de vânzare acțiuni, ele au

putut fi introduse în instanță, numai în condițiile dobândirii calității de

acționar, astfel că în situația dată, cauza contractului este ilicită.

Pentru aceste motive, reclamantul a

solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate iar pe fond,

constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.

Recursul este nefondat și va fi

respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Contractul de vânzare-cumpărare

acțiuni din 20 octombrie 1999 a fost încheiat între S.I.F. B.C. și C.E.M., în

condițiile și termenii acolo stipulați.

Chestiunea valabilității juridice a

actului civil consensual trebuie privită sub aspectul îndeplinirii cerințelor art.

948 C. civ. și anume: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al

părților ce se obligă, un obiect determinat și o cauză licită.

Recurentul susține prin motivele de

recurs lipsa cauzei licite, constând în acțiunile introductive în instanță de

către pârât pentru dizolvarea societății, posibile numai în condițiile în care

acesta a dobândit calitatea de acționar, deci cumpărând acțiuni ale societății

a urmărit dizolvarea acesteia.

Ori, în cauză, recurentul nu a

probat susținerile sale, mai mult, corect instanțele de judecată au reținut că

o conduită ulterioară momentului încheierii unei convenții nu poate atrage

nulitatea acesteia.

Prin urmare, nefiind probată

încălcarea prevederilor art. 948 C. civ. la data încheierii actului și în

raport de criticile formulate la pct. II din recurs, ce vizează netemeinicia

hotărârii atacate și nu nelegalitatea acesteia (recurentul invocă neexaminarea

dovezilor de la dosar), Curtea în temeiul art. 312 teza 2 va respinge recursul

declarat de reclamant ca nefondat.

În considerarea prevederilor art. 274

intimatul C.E.M.

Respinge recursul declarat de

reclamantul SC I.C.P.M.P. SA, împotriva deciziei nr. 304/ A din 6 decembrie

2004 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

Obligă recurentul către intimatul C.E.M.

la plata sumei de 500 RON, cheltuieli de judecată.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 12 ianuarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-07
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2385/2005
/ CA din 4 decembrie 2003, Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea și a anulat licitația electronică desfășurată la data de 29 august 2000, pe piața R.A.S.D.A.Q., având ca obiect un număr de
ÎCCJ 2006-01-24
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 224/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta SC G. SA a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.449.250.000 lei, creanță pe care a dobândit-o prin contract
ÎCCJ 2005-05-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2824/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 20 ianuarie 2004, reclamanta S.I.F. T., a chemat în judecată pârâta SC S. SA, solicitând ca în baza sentinței ce se
ÎCCJ 2005-05-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2822/2005
t, neregăsindu-se cauza de nulitate prevăzută de art. 948 pct. 2 C. civ. Apelul formulat de pârâtă a fost respins motivat de faptul că aceasta nu a justificat un interes practic față de faptul că acțiunea formulată împotriva sa a fost respi
ÎCCJ 2004-12-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5495/2004
CA din 23 octombrie 2003 a respins acțiunea reclamantei. Prima instanță a reținut în considerentele sentinței că pârâtul nu poate fi obligat la plata sumelor pretinse de reclamantă întrucât acesta a cesionat pachetul de acțiuni către cesion
Sursă